Planul Național de Redresare și Reziliență, aproape de finalizare. A spus-o Ludovic Orban. „Principalul subiect de discuţie în cadrul coaliţiei a fost structura Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Practic, pentru ce urmează să fie folosiţi banii.

Planul Național de Redresare și Reziliență, aproape de finalizare

Am discutat toate punctele şi am făcut paşi înainte. Într-un timp cât mai scurt posibil vom ajunge la o formă care să poată fi discutată cu preşedintele României şi care să poată fi trimisă la Comisia Europeană. Mai sunt două, trei măsuri care sunt în discuţie.

Când vom avea decizii la nivelul coaliţiei, le vom prezenta public. Când vom lua decizii pe temele TVR, Avocatul Poporului şi alte entităţi, le vom comunica. Prima opţiune a PNL este să finalizăm PNRR, pentru că este foarte important pentru finanţarea tuturor domeniilor.

Este vorba despre alocările pe domeniu. pe Mediu, pe Educaţie, pe Transport… Există alocări pentru apă şi canal, în special pentru localităţile cu sub 2.000 de locuitori. Există resurse financiare pentru înfiinţarea unor distribuţii de gaze.

În cursul acestei săptămâni vom convoca birourile pemanente unite. Majoritatea PSD din Parlamentul trecut a ignorat pur şi simplu o serie de atribuţii şi competenţe ale Parlamentului şi noi va trebui să aducem toate aceste chestiuni la zi.

Cred că orice partid responsabil din România va vota pentru ratificarea Planului Naţional de Rezilienţă”, a declarat Ludovic Orban.

Ludovic Orban

„Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 mld. euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări”, se arată pe mfe.gov.ro.