International
Planul NASA-Space X de a construi baze locuibile pe Lună, sub semnul întrebării după declasificarea dosarelor OZN
Eclipsa de lun. Sursa foto: astro-urseanu.ro
Din cuprinsul articolului
Administrația Trump a făcut publice mai multe dosare OZN anterior clasificate, într-o acțiune prezentată de Casa Albă drept un demers de „transparență totală” față de opinia publică din Statele Unite. Documentele, publicate de Departamentul Apărării, includ transcrieri ale unor discuții purtate între astronauții misiunilor Apollo și Gemini și centrul de control al NASA, în care sunt descrise mai multe observații neobișnuite din spațiu.
Informațiile au stârnit temeri în spațiul public, mai ales în contextul în care NASA și SpaceX au anunțat planuri de a trimite oameni pe Lună pe termen lung și de a construi baze locuibile în următorul deceniu.
Discuțiile din dosarele OZN, scoase la lumină de Administrația Trump
Printre cele mai notabile relatări se află cele ale astronautului Buzz Aldrin, membru al echipajului Apollo 11 din 1969, prima misiune care a dus oameni pe Lună.
„Primul lucru neobișnuit pe care l-am văzut a fost destul de aproape de Lună. Avea o dimensiune considerabilă”, a spus astronautul, explicând că a folosit un monoclu pentru a analiza obiectul.
El a descris și alte fenomene observate în timpul misiunii, printre care „mici blițuri” apărute periodic în interiorul cabinei spațiale, dar și o sursă intensă de lumină, pe care a asociat-o provizoriu cu „un posibil laser”.
Programul Apollo. Sursa foto: Wikipedia
Alte mărturii din misiunile Apollo
Documentele includ și declarații ale echipajului Apollo 17 din 1972. Astronautul Ronald Evans a vorbit despre „particule foarte strălucitoare” observate în apropierea navei, în timp ce Harrison Schmitt a comparat fenomenul cu „artificiile de 4 iulie”. Un alt element inclus în dosare vizează o fotografie realizată în timpul misiunii Apollo 17, în care apar trei puncte luminoase dispuse într-o formațiune triunghiulară pe cerul lunar.
Potrivit Pentagonului, imaginea era deja cunoscută publicului, însă o analiză preliminară sugerează că obiectul surprins ar putea fi „un obiect fizic din scenă”.
Autoritățile americane au arătat că fotografia este în continuare investigată, iar filmul original al misiunii a fost recuperat pentru o analiză detaliată, urmând ca rezultatele finale să fie publicate ulterior.
Dosarele OZN declasificate de Trump reaprind misterul: ce au văzut astronauții pe Lună
În același set de documente declasificate este inclusă și mărturia astronautului Frank Borman, membru al programului Gemini al NASA. În timpul misiunii Gemini VII din 1965, acesta a raportat apariția unui „obiect neidentificat” observat în proximitatea navei spațiale.
Declarația sa apare în transcrieri ale discuțiilor purtate cu centrul de control al misiunii, unde Borman descrie un obiect pe care echipajul nu a putut să îl identifice clar și care a fost urmărit pentru o perioadă scurtă de timp.
Misiunea Gemini VII, parte a programului spațial american din anii ’60, a avut ca obiectiv principal testarea rezistenței umane în spațiu pe durate extinse. În acest context, orice observație neobișnuită era consemnată și transmisă către controlul de la sol pentru analiză.
Raportarea lui Borman este menționată alături de alte observații similare din aceeași perioadă, fără ca documentele să ofere o concluzie clară privind natura obiectului observat.
Planul conturat de NASA și Space X, sub semnul întrebării
Mai mulți experți avertizează că obiectivul de a construi o bază permanentă pe Lună ar putea fi mult mai dificil decât pare la prima vedere, din cauza riscurilor numeroase și a necunoscutelor legate de viața pe termen lung într-un mediu atât de ostil. În prezent, aceste planuri sunt discutate la nivelul agențiilor spațiale și al companiilor private. Pe 24 martie, administratorul NASA Jared Isaacman a prezentat o nouă direcție strategică ce vizează stabilirea unei prezențe umane susținute pe Lună și dezvoltarea unei baze selenare permanente, proiect care ar putea intra în faza de construcție în jurul anului 2027. Ideea este de a transforma Luna într-un punct de sprijin pentru explorări spațiale viitoare, însă implementarea rămâne extrem de complexă.
În paralel, și mediul privat promovează proiecte similare. Elon Musk a vorbit recent despre posibilitatea de a prioritiza dezvoltarea unei așezări pe Lună, în detrimentul planurilor imediate pentru Marte, cu obiectivul de a crea o infrastructură selenară care să se poată extinde în următorii zece ani. Totuși, specialiștii atrag atenția că aceste scenarii sunt încă departe de realitatea tehnologică actuală.
Condiții extreme pe suprafața Lunii
Cercetătorii au atras atenția că mediul lunar este unul extrem de dificil pentru supraviețuirea umană. Praful de pe suprafața Lunii este format din particule foarte fine, dar în același timp ascuțite, care nu au fost erodate în lipsa apei și a vântului. Acest praf se poate încărca electric, devenind ușor de ridicat și de transportat pe distanțe scurte, ceea ce îl face o problemă majoră pentru echipamentele și infrastructura viitoare.
Cercetătoarea Caitlin Ahrens explică faptul că aceste particule pot ajunge să se depună pe costumele astronauților, pe sistemele de ventilație sau pe panourile solare, afectând funcționarea acestora și creând riscuri suplimentare pentru misiuni de lungă durată.
Radiațiile și provocările pentru sănătate
Un alt obstacol important îl reprezintă expunerea constantă la radiații cosmice, întrucât Luna nu este protejată de atmosferă și de câmpul magnetic al Pământului. Această lipsă de protecție face ca orice activitate la suprafață să fie însoțită de un nivel ridicat de risc pentru organismul uman, mai ales în cazul expunerilor prelungite.
