Preşedintele Statelor Unite Barack Obama şi-a lansat oficial planul foarte aşteptat contra "marii ameninţări" reprezentate de schimbările climatice, insistând asupra urgenţei de a acţiona imediat şi anunţând o restricţie fără precedent asupra centralelor electrice.
Aceasta este una dintre "provocările cheie" ale epocii noastre, a declarat Obama la Casa Albă, anunţând Planul american pentru energie curată ("America's Clean Power Plan"). Planul reuneşte o serie de reguli şi reglementări impunând pentru prima dată centralelor electrice să-şi reducă cu 32% până în 2030 emisiile de carbon faţă de nivelurile din 2005.
"Nu există o provocare mai mare pentru viitorul nostru şi generaţiile viitoare ca ameninţarea reprezentată de schimbările climatice", a asigurat el, subliniind urgenţa de a acţiona.
"De cele mai multe ori, problemele cu care ne confruntăm sunt temporare şi ne putem aştepta ca lucrurile să se amelioreze dacă muncim din greu". "Dar dacă nu vom reglementa acest caz... probabil că nu ne vom mai putea adapta suficient", a notat el.
Preşedintele SUA, care a făcut din mediu încă din 2008 una dintre priorităţile sale, a subliniat ameninţarea reprezentată de schimbările climatice şi în special centralele electrice, surse de poluare de carbon.
Dezbaterea este aprinsă în SUA unde 37% din energia electrică este încă produsă de centralele pe cărbune. O sursă de energie problematică din punct de vedere al mediului.
Barack Obama a descris restricţiile impuse centralelor electrice ca fiind "etapa cea mai importantă luată de America în lupta" contra schimbărilor climatice.
El a respins criticile că planul său ar creşte facturile la energie pentru americani, îi va lovi pe cei săraci şi va costa locuri de muncă. "Acesta este lucrul care trebuie făcut", a spus Obama.
Uniunea Europeană a salutat imediat planul lui Obama şi "eforturile sincere" de reducere a emisiilor de carbon.
Anunţul acestui plan intervine la mai puţin de şase luni până la conferinţa de la Paris asupra climatului (COP21).
Cele 195 de ţări participante la conferinţă ar trebui atunci să se angajeze să limiteze la maximum 2 grade Celsius creşterea temperaturii pe glob generată de emisiile de gaze cu efect de seră.