Cum a fost creată Zona Gri? Răspunsul se găsește în decizia unui singur om. Viziunea unui director executiv hărțuit al unei companii multinaționale farmaceutice, care - încercând să-și salveze afacerea de la colaps - a schimbat pur și simplu definiția bolii. El a transformat boala dintr-o anomalie într-o stare de normalitate, iar scopul lui a fost simplu: să-i facă pe toți pacienți. Cu alte cuvinte, ești sau nu bolnav, trebuie să te tratezi. Bani să iasă!

Dar iată istoria pe scurt a acestei afaceri de miliarde:

În 1980, Henry Gadsen, directorul executiv al companiei farmaceutice Merck, a fost intervievat de revista Fortune. Cei șase giganți farmaceutici aveau probleme pentru prima dată în cei 150 de ani de existență. Boomul postbelic înregistrat de industria medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, care a atins apogeul în anii 1960, cu Valium, era acum în pericol - notează jurnalistul de investigații Jacques Peretti în volumul Înțelegerile care ne-au schimbat lumea (Editura Litera, 2019).

Fentă cu brevetele

Brevetele pe care se bizuiseră cele șase companii că aveau să le transforme din magazine de la colțul străzii de secol al XIX-lea în corporații multinaționale de secol XX erau pe cale să expire, iar medicamentele brevetate, să devină generice. Și aceste brevete expirau în același timp.

Ca să vă faceți o idee despre cum poate fi văzut acest dezastru și ca o oportunitate colosală - propune Peretti -, iată ce a făcut compania farmaceutică Actavis UK în martie 2016.

Doi investitori, pe nume John Beighton și Guy Clark, au făcut o prezentare pentru alți investitori într-o sală de conferințe cu lambriuri din lemn de la Hotelul Wladorf din Londra. Compania Actavis vindea cu succes către NHS comprimate de hidrocortizon, dar era pe cale să-și piardă brevetul și deci să vândă un produs fără brand; un produs care nu mai era supus reglementărilor referitoare la preț și care putea fi fabricat de orice companie de medicamente ca medicament „generic“.

Nișa

Indiciul soluției ingenioase a lui Beighton și Clark s-a găsit în prima consecință a pierderii brevetului: un produs care nu mai era supus controlului prețurilor. Unele medicamente care devin generice pot fi reproduse cu ușurință de competitori, însă, au spus ei, dacă dezvoltăm niște medicamente de nișă cu procesare complexă, limităm această competiție, care rezultă după expirarea brevetelor, și putem să maximizăm adevăratul potențial de câștig al medicamentului.

Înlocuim brevetul cu o licență exclusivă. Medicamentele devenite generice se află la polul opus a ceea ce s-ar întâmpla astfel. Dar aici era partea isteață – opinează Peretti.

Odată cu sfârșitul reglementărilor referitoare la preț, expirarea brevetelor devine un prilej de a ridica prețurile la un nivel astronomic. Beighton și Clark au propus încheierea unei afaceri între Actavis și NHS, al cărei obiect era hidrocortizonul, crescând prețul unui pachet de comprimate de zece miligrame de la 70 de pence la 88 de lire. Prețul unui pachet de 20 de miligrame a crescut cu 9 500%!

Medicamente pentru oameni sănătoși

În 1980, soluția oferită de Henry Gadsen la impasul brevetelor a fost diferită și chiar mai curajoasă ca invenție. „Problema cu care ne confruntăm este limitarea potențialului medicamentelor doar la categoria oamenilor bolnavi“, a declarat el pentru revista Fortune. „Am putea să fim ca Wrigley’s... am visat mereu să produc medicamente pentru oameni sănătoși. Să vând tuturor.“

Soluția lui Gadsen a fost genială - concluzionează Jacques Peretti. El voia să transforme medicamentele preventive în ceva asemănător gumei de mestecat. Ceva de înghițit în fiecare dimineață, fără să stai pe ganduri.

Gadsen voia ca oamenii sănătoși să înceapă să ia medicamente și să continue să le ia tot restul vieții, ca o măsură preventivă. A fost o viziune uimitoare de extindere a bazinului de clienți: de la un procentaj de 15% la un procentaj de 100% .

Tratează, dar și inventează boli

Se puteau descoperi sau inventa o mulțime de sindroame, boli noi sau obscure. Planul lui Gadsen a fost să ne transforme pe toți in pacienți. Pentru ca visul lui să devină realitate, companiile farmaceutice trebuiau să iasă din zona lor de confort și să inventeze sau să redescopere o listă complet nouă de boli.

Companiile de medicamente nu se mai ocupau pur și simplu de tratarea bolilor, ci și de inventarea acestora.