Planul de redresare economică post-corona, discutat vineri la Bruxelles

Presa internaţională continuă să scrie despre evoluţia pandemiei de coronavirus, precum şi despre măsurile de redresare economică post-Covid.

"Germania trimite în carantină 7.000 de oameni după detectarea unui focar local", în timp ce un expert de la Beijing spune că noile cazuri din capitala chineză "sunt sub control", "în Indonezia se înregistrează o creştere record a numărului de contaminări" şi "Brazilia se apropie de 1 milion de infectări", rezumă The Guardian.

Pentru Uniunea Europeană este momentul să adopte un plan de redresare economică post-corona, ale cărui contururi au fost deja trasate, iar acum vor fi discutate în cadrul summitului de vineri (19 iunie). Acest plan şi obiectivele preşedinţiei germane a Consiliului European au fost prezentate de cancelarul Angela Merkel joi în faţa Bundestagului, relatează Euractiv.

Die Welt notează că şefa guvernului german a subliniat că "pandemia a arătat cât de fragil este proiectul european" şi că "Europa are nevoie de noi, aşa cum şi noi avem nevoie de Europa". Vorbind despre "Un proiect care duce în viitor", Merkel a spus că "Europa trebuie să folosească pandemia pentru a avansa reforme importante" pe fondul schimbării climatice şi a digitalizării "care schimbă fundamental modul în care oamenii trăiesc împreună", reţine Die Welt.

Șoferii de ridesharig, o nouă înșelătorie. Bani pierduți din naivitate și bună-credință

Cum să cureți corect cuptorul cu microunde. Un truc simplu și eficient

Financial Times notează că "Merkel a emis un avertisment drastic privind urgenţa adoptării fondului de redresare" economică după pandemie, evidenţiind că în lipsa convenirii acordului "ar fi încurajate forţele populiste". Parlamentul European atenţionează însă că nu-şi va da consimţământul pentru planul de redresare în lipsa identificării unor noi resurse proprii de finanţare, consemnează Euractiv.

Aceeaşi publicaţie europeană îl citează pe preşedintele Iohannis care a vorbit despre "ce vrea România de la summitul UE", anume "o alocare semnificativ mai mare de fonduri pentru viitoarea perioadă planificată" care începe în 2021, în special pentru politica de coeziune cât şi pentru sectorul agricol.

Totodată, "Iohannis a subliniat necesitatea de a fi convenit un acord final cât mai curând posibil" şi "a făcut apel la o mai mare flexibilitate în politica de coeziune" precum şi la "stabilirea unei cote mai mari pentru componenta granturilor, comparativ cu a împrumuturilor în cadrul fondurilor totale alocate pentru relansarea economică" a UE, rezumă Euractiv.