Pur și simplu nu cred că ei [kurzii] își pot permite să fie independenți. Noi (CIA) am calculat la un moment dattrebuieexporte aproximativ 800.000 de barili de petrol la prețul de 105 dolari pe baril, pentru a putea face acest lucru. Ei reușesc să producă 800.000 de barili în zilele cele mai bune, iar exportul se face la un preț de aproximativ 40 și ceva de dolari pe baril. Așadar, încă mai au nevoie de fondurile pe care le primesc de la Bagdad“, a declarat Petraeus într-un interviu acordat Institutului Australian pentru Politici Strategice, vineri.

Conform lui Petraeus, „în ciuda tuturor forțele centrifuge la care este supus, Irakul are și o imensă forță centripetă, dată fiind distribuirea veniturilor realizate din petrol de către guvernul central. Acest lucru este esențial și reprezintă factorul care menține țara”.

„În ciuda neînțelegerilor pe care le au cu guvernul condus de șiiții din Bagdad, sunniții arabi nu au alternativă, decât să facă parte din sistem. Așadar, ar putea avea un nou acord cu Bagdadul, ar putea avea un grad mai mare de descentralizare a provinciilor, mai ales în provinciile sunnite, așa cum se întâmplă și cu o parte dintre celelalte regiuni. Cred, totuși, că vor rămâne în Irak și mai cred că și kurzii vor rămâne parte a Irakului pentru o perioadă mai lungă,“ a adăugat Petraeus.

„Sunt de părere că, în cele din urmă, probabil au și ei dreptul la un stat și națiune independente, dar, repet, vor trebui să obțină un acord bun. Trebuiefie un divorț amiabil cu Irakul și un acord bun cu Turcia, înainte de a putea risca îndeplinirea unui astfel de deziderat.“

Generalul american în retragere David Petraeus a fost comandantul forțelor internaționale din Irak și Afganistan, precum și șeful CIA.

Partidele politice din regiunea Kurdistan, în afară de Mișcarea Schimbarea (Gorran) și de Grupul Islamic din Kurdistan (KIG), au ajuns la un acord, în data de 7 iunie, pentru a organiza un referendum cu privire la independența regiunii, pe 25 septembrie 2017.

Decizia luată de către autoritățile din Kurdistanul Irakian au îngrijorat Irakuluiul, SUA, Regatul Unit, EU, Rusia, Germania, Turcia și Iranul.