Decizia CCR și interpretarea ei, in sensul făcut de magistrații de la Înalta Curte va viza nu mai puțin de 557 de cauze. Analiza este făcută de Parchetul General, care a făcut un calcul și al prejudiciului, dar și a mitei din aceste dosare.

“Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 și a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale.

În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale  aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată.

În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale  și înlăturarea răspunderii penale  pentru infracțiuni de corupție,  asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene.

Situația detaliată

Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)

- 190 dosare - prejudiciu estimat 648.207.688 euro - valoarea totală a mitei și a traficului de influență 50.997.625 euro

Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolulinstanțelor) de judecată, în diferite stadii

- 367 dosare

- prejudiciu estimat 561.230.056 euro

- valoarea totală a mitei și a traficului de influență 99.471.962 euro

În legătură cu această situație, DNA face următoarele precizări:

În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia  nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective).

Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR și în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întreruptcursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc).

Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”, scriu procurorii de la Parchetul general într-un comunicat de presa.