Persecuția minorităților naționale din China stârnește indignare mondială. Ce lege propune regimul comunist

Xi Jinping / sursa foto: captură video

Guvernul din Republica Populară Chineză se pregătește să adopte o nouă lege privind „promovarea unității și progresului etnic”, în cadrul sesiunii anuale a parlamentului de la Beijing, o măsură care, potrivit autorităților, ar urma să consolideze unitatea națională și modernizarea țării, potrivit BBC.

În același timp, academicieni și organizații pentru drepturile omului avertizează că legislația ar putea accelera procesul de asimilare culturală a minorităților etnice din Republica Populară Chineză și ar putea restrânge drepturile acestora.

Proiectul legislativ urmează să fie aprobat de Congresul Național al Poporului, organismul legislativ suprem al Republicii Populare Chineze, dominat de Partidul Comunist.

Lege pentru „unitate și modernizare” în Republica Populară Chineză

Autoritățile de la Beijing susțin că legea este necesară pentru consolidarea coeziunii sociale și pentru integrarea mai eficientă a diferitelor grupuri etnice în dezvoltarea economică a țării.

Potrivit lui Lou Qinjiang, purtătorul de cuvânt al Congresului Național al Poporului, legea „urmărește să asigure conducerea cuprinzătoare a partidului asupra afacerilor etnice, să îmbunătățească mecanismele instituționale pentru consolidarea sentimentului unei comunități comune a națiunii chineze și să sprijine regiunile minorităților etnice să se integreze mai bine în dezvoltarea generală a țării”.

Textul legislativ prevede mai multe măsuri care ar urma să consolideze utilizarea limbii mandarine în educație și în viața publică, reducând rolul limbilor minoritare. De asemenea, legea interzice acțiunile considerate dăunătoare pentru „unitatea etnică” și încurajează libertatea căsătoriilor între persoane din diferite grupuri etnice, interzicând intervențiile care ar putea restricționa astfel de uniuni.

Totodată, proiectul introduce prevederi care obligă părinții să „educe și să ghideze minorii să iubească Partidul Comunist Chinez”.

Critici privind asimilarea culturală

Experți în drepturile omului consideră că legea consolidează politici deja existente în timpul administrației președintelui Xi Jinping, inclusiv promovarea conceptului de „sinizare” a religiei.

Aaron Glasserman, cercetător la Universitatea din Pennsylvania, spune că legislația transformă politici existente în norme juridice permanente.

„Fie că este vorba despre promovarea limbii mandarine sau despre restricțiile asupra exprimării identității minorităților etnice, practicilor religioase și așa mai departe, regimul spune că toate aceste măsuri sunt corecte și că sunt suficient de încrezători în ele încât să le ridice de la nivel de politică la nivel de lege fundamentală”, a declarat el.

China recunoaște oficial 55 de minorități etnice, pe lângă majoritatea Han, care reprezintă peste 90% din populația țării. Unele dintre cele mai sensibile regiuni din punct de vedere politic sunt Xinjiang, locuită de uiguri și alte minorități turcice, și Tibet.

Contextul tensiunilor etnice din Republica Populară Chineză

În ultimele decenii, aceste regiuni au fost scena unor tensiuni și violențe. În 2008, protestele conduse de călugări tibetani în capitala regională Lhasa au fost reprimate de autorități. Beijingul a anunțat atunci 22 de decese, în timp ce grupurile tibetane din exil au estimat că numărul victimelor ar fi fost mai mare.

Un an mai târziu, în orașul Urumqi din Xinjiang, confruntările dintre uiguri și etnici Han s-au soldat cu aproape 200 de morți.

Guvernul chinez afirmă că măsurile stricte adoptate în aceste regiuni sunt necesare pentru combaterea separatismului și a violenței. În schimb, organizațiile internaționale pentru drepturile omului susțin că peste un milion de musulmani uiguri ar fi fost reținuți în centre pe care autoritățile le descriu drept instituții de „reeducare” și formare profesională.

Impactul asupra educației și culturii

Noua lege ar putea afecta semnificativ utilizarea limbilor minoritare în sistemul educațional. Grupurile care militează pentru drepturile uigurilor avertizează că schimbările ar putea limita predarea în limbile locale.

Potrivit organizației Campaign for Uyghurs, măsura ar putea însemna că „uiguri, tibetani și mongoli nu vor mai avea dreptul să folosească limbile lor native pentru majoritatea materiilor în școli și universități, fiind obligați să utilizeze mandarina”.

În Tibet, autoritățile controlează strict activitatea mănăstirilor, iar copiii sub 18 ani trebuie să studieze în școli de stat, unde educația se desfășoară în principal în limba chineză.

Semnificația politică a noii legislații din Republica Populară Chineză

Analiștii spun că Beijingul nu avea neapărat nevoie de o nouă lege pentru a implementa aceste politici, dar adoptarea ei transmite un mesaj clar privind direcția politică a conducerii chineze.

Potrivit cercetătorului Human Rights Watch, Yalkun Uluyol, legea „formalizează un cadru ideologic legat de o ‘conștiință comună a națiunii chineze’ în educație, religie, istorie, cultură, turism, mass-media și internet”.

În același timp, legea oferă autorităților locale orientări mai clare privind modul în care trebuie aplicate politicile statului în regiunile cu minorități etnice.