Evenimentul Zilei > Social > Permite masca de protecție imunizarea colectivă? Legătura dintre coronavirus și o boală care făcea ravagii în Evul Mediu
Permite masca de protecție imunizarea colectivă? Legătura dintre coronavirus și o boală care făcea ravagii în Evul Mediu

Permite masca de protecție imunizarea colectivă? Legătura dintre coronavirus și o boală care făcea ravagii în Evul Mediu

Un grup de cercetători a avansat, recent, ipoteza că acoperirea feței cu o mască de protecție s-ar putea dovedi o metodă deosebit de eficientă în limitarea efectelor infecției cu coronavirus. Specialiștii au propus și o metodă de imunizare colectivă care are rădăcini în întunecata epocă a Evului Mediu.

Acoperirea feţei cu o mască de protecţie împotriva noului coronavirus ar permite dezvoltarea unor forme benigne sau asimptomatice ale Covid-19, iar pe lângă faptul că ar încetini circulaţia virusului SARS-CoV-2, ar permite totodată o reducere substanțială a numărului cazurilor grave, potrivit unei ipoteze a unor cercetători, citată de Le Monde.

O reprezentantă a acestei teorii, epidemiologul Monica Gandhi, scrie în ediţia din 8 septembrie a The New England Journal of Medicine, împreună cu colegul său de la Universitatea California din San Francisco George W. Rutherford, că purtarea generalizată a măştii de protecţie ar putea acţiona ca o formă de ”variolizare” şi imunizare a unei părţi a populaţiei, până la apariţia unui vaccin.

În contextul în care numeroase ţări au optat să impună purtarea măştii de protecţie, pe lângă mesaje de prevenţie în favoarea distanţării fizice şi spălarea mâinilor, această ipoteză ridică deja numeroase întrebări. Majoritatea specialiştilor intervievaţi de prestigioasa publicație franceză cu privire la acest subiect evită să se pronunţe, pentru moment, în favoarea acestei teorii.

O nouă “variolizare”?

Termenul ”variolizare”, avansat de cei doi autori, a apărut la începutul secolului al XVIII-lea, atunci când această tehnică, importată din Orient, s-a dezvoltat în Europa ca mijloc radical de imunizare împotriva variolei, o boală extrem de contagioasă, care se transmite pe cale respiratorie (salivă, aerosoli). Metoda constă în aplicarea de puroi de la bolnavi în cicatrice ale persoanelor sănătoase, în speranţa ca acestea să dezvolte forme atenuate ale bolii, imunizându-le în viitor.

”Acest lucru a funcţionat destul de bine”, declară profesorul de istoria sănătăţii Patrick Zylberman. ”Numai că exista riscul legat de contaminarea persoanelor astfel infectate în mod voluntar”, adaugă el, precizând că la vremea respectivă s-au întregistrat în medie 7-8 decese la 1.000 de persoane inoculate.

”Variolizarea a fost oprită pentru că s-a observat că toată lumea acţionează în mod diferit la agenţi infecţioşi şi că mureau mai mulţi oameni decât se salvau”, subliniază Frédéric Altare, director de cercetare la INSERM. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, metoda a fost abandonată în favoarea primelor vaccinuri, mai puţin riscante, întrucât pun organismul în contact cu un virus atenuat sau doar cu o parte a virusului.

”Noi folosim termenul «variolizare» drept metaforă, pentru că nu sugerăm ca oamenii să fie infectaţi în mod voit cu SARS-CoV-2, aşa cum s-a întâmplat cu variola”, subliniază Monica Gandhi. Aceasta a concluzionat că măştile reduc inocularea virală sau doza (cantitatea de virus la care se expune purtătorul măştii), iar măştile vor creşte proporţia infectărilor asimptomatice.

Europenii, de 3 ori mai expuși formelor grave

Un studiu publicat, de asemenea, de Le Monde afirmă că un segment de cromozom provenit de la un strămoș al omului și prezent la 50% din populația Asiei de Sud și la 16% dintre europeni triplează riscurile dezvoltării unei forme severe de afecțiune respiratorie, care de multe ori a dus la deces.

O parte a acestei moșteniri genetice provenind de la omul de Neanderthal ar putea explica anumite forme grave de Covid-19. Este ipoteza avansată de revista Nature, care citează un studiu dedicat genomurile vechi și elaborat de către un colectiv de cercetători de la renumitul Institut de Antropologie evoluționistă Max Planck din Leipzig. Mai exact, s-a constatat că anumite variante ale cromozomilor 3 și 9 (dintre cele 23 de perechi pe care le are patrimoniul nostru genetic) erau mai prezente la bolnavii care manifestau forme grave de infecție cu Covid-19.

Sursa: Le Monde

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: