Cel mai contestat articol din proiectul de modificare al Codului penal se referă la cel care aduce atingere demnității persoanelor fiindcă poate fi aplicat de polițist și procuror în mai multe situații și ar putea încălca drepturi civile.

Temerea alunecării către abuz a autorităților statului vine și din faptul că, dacă va fi acceptată modificarea articolului 371 (Tulburarea ordinii şi liniştii publice), din pedeapsa prevăzută de lege acum va fi eliminată amenda, rămânând doar condamnarea la închisoare. Textul articolului în cauză lasă loc la interpretări, nu este precis. Nici în acest moment, nici în cel propus să-l înlocuiască. Din acest motiv semnalăm parlamentarilor și susținem că, dacă proiectul este în dezbatere publică, ar fi bine să revizuiască formularea ca să nu mai existe niciun dubiu.  

La acest moment, textul articolului 371 se prezintă așa:

Tulburarea ordinii şi liniştii publice  

 Art. 371. -   Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.  

Articolul 371 modificat 

În proiectul de modificare, articolul 1 va fi identic la descrierea faptei, dar se modifică pedeapsa și se elimină posibilitatea amenzii. De asemenea, se vine cu adăugirea unui alineat 2. Art. 371 va avea următorul cuprins:

„(1) Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită de către:

1. a) două sau mai multe persoane împreună;
2. b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Ce înseamnă „obiect” în accepția legiuitorului? O bâtă, o curea, o mânușă de box, un fular – că și cu fularul poți strânge omul de gât? Dar „dispozitiv”? Dar „substanță”?

Faptul că la acest articol s-a adăugat alineatul 2, care extinde fapta către mai multe persoane, inclusiv un grup, a condus la ideea (deloc de neglijat) că sunt vizate inclusiv adunările publice de protest, unde oameni nemulțumiți pot striga lozinci care să se considere a aduce atingere demnității persoanelor, sau pot răspunde la provocări violente tot prin manifestări violente. 

Să ne amintim 10 august 2018. A fost o manifestație la care s-au înregistrat violențe. Cum să te aperi în instanță că ai dat și tu fiindcă ai fost atacat nu-se-știe-de-cine, jandarm sau civil cu alte simpatii politice?

Strigă cineva „Borfașule!”, „Ministrul X e un hoț, a furat ca să-și facă averi” sau altele, mult mai rele, și se produce vreo busculadă, vreo încăierare. Un procuror zelos poate aplica articolul 371. Opiniile liniștitoare, că la instanță se pot invoca și alte prevederi legale, drepturi etc, nu sunt menite de a convinge societatea civilă. Juriștii și parlamentarii trebuie să fie atenți la aceste aspecte concrete și să asigure precizie și claritate articolului pe care vor să-l modifice .

Explicațiile ministrului de Interne Lucian Bode

Primul care a ieșit în spațiul public cu niște explicații privind acest articol controversat este ministrul Lucian Bode, el fiind și unul dintre inițiatorii acestui proiect de modificare a Codului penal. Ele sunt menite de a-i liniști pe români, dar lasă loc și posibilității de a fi ajustate articolele care suscită critici.

„Propunerile de modificare aduse Codului Penal, şi aici mă refer strict la articolul 371, nu îi vizează pe cetăţenii oneşti şi nici pe cei care ar putea protesta, ci se referă la cei care săvârşesc violenţe, distrugeri sau alte acte de acest gen. Este foarte bine că în spaţiul public se naşte o asemenea dezbatere. Vedem în ultimii ani infracţiuni cu violenţă împotriva minorilor, împotriva persoanelor cu dizabilităţi, împotriva femeilor, săvârşite de grupuri organizate. (...)

Exemple de manifestări oferite de contestatarii acestui demers, respectiv injurii sau exprimarea nemulţumirii în mod gălăgios, nu fac obiectul infracţiunii în cauză. Propunerea legislativă nu modifică conţinutul constitutiv al infracţiunii în vigoare. Dacă legiuitorul va considera că această prevedere nu este în acord cu ceea ce îşi doresc cetăţenii, pentru că parlamentarii reprezintă cetăţenii, ea va fi amendată sau respinsă. Propunerile vizează majorarea limitelor de pedeapsă şi introducerea unor forme calificate“, a explicat ministrul de Interne, potrivit news.ro.