Performanțele sistemului educațional românesc în lume. Elevii români mai buni la literatură în ultimii ani, iar matematică aproape constantă. Totuși, pierdem elevii cu performanțe ridicate

Performanțele sistemului educațional românesc în lume. Elevii români mai buni la literatură în ultimii ani, iar matematică aproape constantă. Totuși, pierdem elevii cu performanțe ridicate

În ultimii zece ani, sistemul educațional românesc a înregistrat creșteri semnificative la nivel general, conform raportului inernational PISA. Alte concluzii din raport, la fel de interesante, arată că elevii-vârf suntin scădere de la 0.9% la 0,5%.

România, sub media internațională la materiile de științe

Raportul internaţional 'Excellence and Equity in Education' (vol. I), include informaţii referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în cadrul Programului OECD-PISA 2015 (Programul Internaţional OECD pentru Evaluarea Elevilor). Astfel, pe scala generală de Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2015), România a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziţia 48 din 70 ţări/economii cu baze de date validate.

Scorul mediu la Ştiinţe al ţărilor OECD este de 493 puncte, pe primele locuri poziţionându-se Singapore (556 puncte), Japonia (538 puncte), Estonia (534 puncte). 

România se plasează, astfel, sub media internațională la acest capitol. 

La literatură sunt mai buni, iar la matematică nu au evoluat în ultimii 3 ani

La literatură, România a înregistrat scorul mediu de 434 puncte (în creştere faţă de 2009 - 424 puncte), având performanţe similare cu Uruguay, Bulgaria sau Trinidad-Tobago şi superioare faţă de Mexic şi Thailanda. 

Pe scala generală de Matematică, de asemenea domeniu secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu de 444 puncte (445 puncte în 2012, când Matematica a fost domeniu principal), având performanţe similare unor ţări precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina şi peste Turcia, comparativ cu administrarea din 2012. 

Elevii extraordinari au o pondere de 0,5%, în scădere față de acum 3 ani

Procentele elevilor cu performanţe de vârf, adică la nivelul 5 sau peste acest nivel, au fluctuat astfel: 2006 - 0,5%, 2009 - 0,4%, 2012 - 0,9% şi 2015 - 0,7%. 

Pe scala performanţelor PISA 2015, la Ştiinţe au fost definite şapte niveluri de proficienţă. Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învăţământului obligatoriu, pentru a putea funcţiona eficient în societatea cunoaşterii. La PISA 2015, 35% dintre elevii români se situează la nivelul 2. Sub nivelul 2, adică la nivelurile 1a, 1b şi sub nivelul 1b se situează 38,6% dintre elevi. Cumulat, la nivelurile superioare - 3, 4 şi 5 - se plasează 27,5% dintre elevii români", precizează MENCS. 

Programul OECD-PISA evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii