Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Discursul electoral din ajunul alegerilor parlamentare este împărțit în două mari blocuri narative. Forțele politice cărora li se atribuie cele mai mari șanse electorale de a intra în Parlament recurg la o retorică mai alarmistă, în jurul probabilității unui război: Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS) și Blocul „Patriotic”. Celelalte formațiuni, inclusiv candidații independenți, se concentrează pe reforme politice și socio-economice.
Tema „războiului” figurează cel mai mult în discursul partidului de guvernământ (PAS) și al blocului de stânga (Blocul „Patriotic”). Ambele tabere încearcă să-și mobilizeze bazele electorale, înțelegând că populația este sensibilizată la efectele devastatoare ale agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei din ultimii ani. Deși, conform sondajelor publice, problemele sociale și economice domină agenda publică (sărăcia, veniturile, etc.), subiectul „războiului” se impune pe agenda publică. Confruntat cu o problemă existențială („războiul"), descrisă de politicieni (PAS și Blocul „Patriotic”) ca fiind iminentă, electoratul alege în mod logic „pacea” în locul „războiului”, pe care continuă să-l observe în Ucraina.
Moldova este a doua țară din Europa de Est unde războiul din Ucraina este folosit ca parte a discursului electoral.
În 2024, partidul de guvernământ („Visul Georgian”) a folosit imagini ale războiului din Ucraina pentru a se impune în alegerile parlamentare, nerecunoscute de opoziție și considerate viciate de instituțiile europene.
Regimul politic de la Tbilisi a promovat ideea că, datorită partidului de guvernământ, inclusiv al oligarhului Bidzina Ivanishvili, Georgia a reușit să mențină pacea și să asigure o creștere a PIB-ului de 7,8% în 2023 și de 9,4% în 2024. Dând vina pe forțele politice din Occident (numite „Partidul Războiului”), exponenții „Visului Georgian” au recurs la narațiunea că, în cazul unei victorii a forțelor de opoziție, s-ar putea produce un conflict militar împotriva Rusiei („al doilea front”). Aceste speculații proveneau din faptul că, slăbită de eșecurile militare din Ucraina,
Rusia nu ar fi putut menține controlul asupra Abhaziei și Osetiei de Sud, aflate sub ocupație rusă după războiul din 2008. În realitate, principalul mesaj al opoziției pro-UE din Georgia față de Rusia a fost solidaritatea necondiționată cu Ucraina și, respectiv, alinierea deplină la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei. În niciun fel opoziția georgiană nu a promovat ideea implicării în război la nivel de țară. Între timp, cetățenii georgieni se numără printre cei mai mulți soldați străini (50-60 de persoane) uciși pe frontul din Ucraina împotriva agresiunii rusești.
Discursul despre „război”: Blocul “Patriotic”
Narațiunile despre „război” care caracterizează forțele din cadrul Blocului „Patriotic” sunt îndreptate împotriva PAS. Alegătorii sunt chemați să voteze pentru forțele de stânga pentru a preveni un ipotetic „război”.
Pe de o parte, este prezentat scenariul conform căruia conflictul cu Rusia ar fi posibil, deoarece Republica Moldova investește în consolidarea capacităților militare. În această lumină, Igor Dodon (Partidul Socialiștilor) și Irina Vlah („Inima Moldovei”) au reiterat necesitatea consolidării statutului de neutralitate, consacrat în Constituția Republicii Moldova. Dodon, administrația regiunii transnistrene și canalele oficiale rusești explică orice cooperare militară dintre Chișinău și UE, denunțată drept așa-numită „militarizare”, în termeni de amenințări tot mai mari cu războiul.
Pe de altă parte, retorica lui Dodon sugerează speculații privind dezghețul conflictului transnistrean și declanșarea unei situații excepționale, dacă PAS nu va obține majoritatea în alegerile legislative din 28 septembrie. Această ipoteză se bazează pe mesaje lansate în trecut de exponenți politici ucraineni, care sugerau că Ucraina ar putea ajuta Moldova să rezolve conflictul transnistrean la solicitarea Moldovei (2023). Oficialii moldoveni au negat că Ucraina s-ar fi oferit să ajute Moldova să rezolve conflictul pe cale militară, iar Kievul pledează pentru metode pașnice. Narațiunile privind „războiul”, lansate de reprezentanții blocului „Patriotic”, sunt amplificate de surse informaționale rusești, care vizează discreditarea PAS și a Ucrainei.
Discursul despre „război”: PAS
PAS este singurul partid care a folosit în mod repetat imagini legate de războiul din Ucraina în campania sa electorală. Acest lucru poate fi încurajat de faptul că (până în prezent) autoritățile ucrainene nu au obiectat public la discursul electoral al exponenților PAS. Cu toate acestea, anul trecut, Kievul a condamnat folosirea în scop electoral a fotografiilor care arătau distrugerea infrastructurii din orașele ucrainene cauzată de agresiunea rusă. Utilizarea de către PAS a imaginilor de război din Ucraina este însoțită de un discurs anti-rusesc (anti-Putin) și de solidaritate cu cauza ucraineană, care a lipsit complet din partea partidului georgian aflat la guvernare („Visul Georgian”) în alegerile legislative din 2024.
În cazul moldovenesc, referințele la războiul din Ucraina, la care face apel PAS, sunt intens utilizate pe rețelele de socializare și în materialele electorale tipărite. Scenariul unui război este prezentat ca urmare a victoriei Blocului „Patriotic” și a Alianței „Alternativa”, catalogate drept „forțe pro-ruse”. Până la decizia de a accentua narațiunile legate de războiul din Ucraina, exponenții PAS au lansat ipoteza că Rusia intenționează să desfășoare 10.000 de soldați ruși în Republica Moldova.
Această probabilitate nu a fost încă confirmată de partenerii occidentali. În combinație cu natura militarizată a regiunii transnistrene, orice mențiune a unei prezențe militare rusești suplimentare în Republica Moldova sensibilizează și mai mult alegătorii, de pe ambele maluri ale Nistrului. La alegerile prezidențiale din 2024, protejarea vectorului european a dominat discursul candidatului susținut de PAS (președintele Maia Sandu), eclipsând tema „războiului”. În prezent, scenariile negative legate de „război”, la care apelează PAS, pot urma mobilizării diasporei, care percepe războiul ca pe o amenințare mai reală (prin prisma știrilor legate de evenimentele din Ucraina) decât cetățenii din interiorul țării, unde preocupările țin în principal de problemele socio-economice.
Scenariul 1. Evitarea oricărei forme de război convențional, cu excepția celui politic
Chiar dacă PAS nu reușește să obțină o majoritate fără alte forțe, interesul politic va prevala și imediat după alegeri se vor căuta formule de conviețuire. În condițiile socio-economice actuale, orice modificare a status quo-ului de securitate va genera costuri economice și va intensifica criza demografică (un nou val de emigrare a populației). Cu toate acestea, evitarea unui „război convențional” nu înseamnă improbabilitatea unui „război politic”, mai ales în cazul imposibilității unei tranziții politice pașnice.
Scenariul 2. „Dezghețul conflictului transnistrean”
Menținerea stabilității în regiunea separatistă a Republicii Moldova este în avantajul actorilor externi, care nu doresc ca războiul să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. Administrația de la Tiraspol folosește toate resursele economice pentru a preveni prăbușirea regimului, ceea ce face extrem de riscantă orice încercare de a provoca o dezghețare a conflictului. Un astfel de scenariu ar însemna că regimul separatist dorește să provoace o intervenție a Ucrainei, ceea ce este puțin probabil. Atât regimul de la Tiraspol, cât și Rusia vor să prevină incursiunile în regiunea transnistreană, similare cu cea ucraineană din regiunea Kursk, care a durat aproximativ 9 luni (august 2024-aprilie 2025).
Scenariul 3. Intrarea în război de partea Rusiei
Orice guvern de la Chișinău care decide să intre în război împotriva Ucrainei se va confrunta cu izolare internațională. Pe lângă faptul că Ucraina va imobiliza orice încercare militară moldovenească, vor urma sancțiuni economice sau chiar "blocade" din partea României (NATO) și a UE. Nici măcar Belarus, care se află într-o alianță militară cu Rusia, fiind parte a Organizației Tratatului de Apărare Colectivă și care a sprijinit Rusia în timpul agresiunii militare rusești, nu a încercat până acum să atace Ucraina.
Prin urmare, scenariile privind trimiterea cetățenilor moldoveni în război pe teritoriul ucrainean sau împotriva Ucrainei sunt puțin probabile. Astfel de scenarii s-ar putea materializa doar dacă Rusia ar ajunge la Odessa și, respectiv, în regiunea transnistreană pe cale terestră, ceea ce ar implica sarcina de a înfrânge Ucraina ca o condiție prealabilă (ceva ce nici UE, nici SUA nu vor să se întâmple).
