Guvernul are o datorie morală față de pensionari și trebuie să găsească cele mai potrivite soluții pentru a-I susține financiar în această perioadă. Vicepremierul Kelemen Hunor este de părere că pensiile trebuie majorate și prezintă propriile scenarii. În opinia sa, politicienii din coaliția de guvernare trebuie să facă un efort pentru a soluționa situația în favoarea pensionarilor.

Vicepremierul Kelemen Hunor susține că pensiile trebuie să crească cu un procent care să acopere rata infleției. În opinia sa, Guvernul are o datorie morală să găsească soluțiile potrivite, iar un procent corect de majorare a pensiilor ar fi de 15-16%.

„Eu am abordat din punct de vedere moral (...), fiindcă eu consider că trebuie să faci un efort, ai această obligaţie morală faţă de pensionari şi poţi să faci loc în buget pentru a acoperi rata inflaţiei. Sigur că nu mergem la gramaj fin (...), dar un 15-16% poţi să faci, trebuie să găseşti loc pentru pensionari care au muncit o viaţă întreagă, au muncit înainte de ‘89 şi după ‘89 şi au plătit impozitele, taxele şi au dreptul la această perioadă mai liniştită din viaţă”, a spus Kelemen Hunor.

Vicepremierul a precizat că în coaliția de guvernare nu există neînțelegeri pe subiectul pensiilor și respinge speculațiile conform cărora discuțiile ar fi ajuns într-un blocaj. El a spus că astfel de discuții există, însă lucrurile se vor clarifica când se va analiza bugetul.

Kelemen Hunor despre renegocierea plafonului de 9,4%

Kelemen Hunor a confirmat că dorința PSD de a renegocia plafonul de 9,4% din PIB, pentru bugetul de pensii, prins în PNRR, are legătură cu pensiile speciale, iar nu cu cele din sistemul public. Astfel, în condițiile în care politicienii nu găsesc soluții pentru reducerea sau eliminarea pensiilor speciale, va suferi majoritatea românilor, cei care primesc pensii bazate pe contributivitate.

„În 9,4% e greu să te încadrezi şi cu magistraţii, şi cu militarii, şi cu aviatorii şi cu diplomaţii, deci nu ai cum şi atunci există această presiune permanentă. Sigur, din punctul meu de vedere, trebuie o discuţie principială, după care poţi să reglementezi orice, chiar şi în limita de 9,4%, sau poţi să arăţi Comisiei: domnule, avem un principiu, aşa cum aveţi şi voi şi au toate statele, aplicăm acest principiu şi atunci, bineînţeles, eforturile bugetare pot fi asumate. Dar noi, în acest moment, nu avem un principiu: există soluţii punctuale pentru fiecare categorie din această mare categorie în care sunt încadraţi toţi şi nu există un principiu clar şi sănătos”, a arătat Kelemen Hunor.

Vicepremierul a prezentat propria soluție pentru acest tip de pensii speciale acordate celor din sistemul public. El spune că, la pensiile bazate pe contributivitate pentru magistrați, politicieni, diplomați etc, ar trebui adăugat câteva puncte în plus care să compenseze restricțiile din timpul activității.

„Eu am spus haideţi să stabilim un principiu: cei care sunt în serviciul public şi ştim cine sunt în serviciul public şi au interdicţii, au incompatibilităţi, că nu toţi au incompatibilităţi, au incompatibilităţi de diferite feluri şi stau în serviciul public, statul ce doreşte cu ei? După ce au ieşit din serviciul public, au lucrat 20, 30 ani, 40 ani, pe lângă contributivitate mai pune un punct şi jumătate, două, trei, patru, cinci la pensia lor, recompensând anii petrecuţi în serviciul public şi cu toate incompatibilităţile”, a precizat Kelemen Hunor.

Cum s-ar putea rezolva problema pensiilor speciale

Kelemen Hunor a subliniat că în această categorie intră magistrații – care au cele mai dure restricții, politicienii, diplomații, militarii, polițiștii etc. Liderul UDMR a precizat că baza trebuie să fie contributivitatea, însă, pentru toată lumea. O astfel de soluție este practicată în toate statele europene care nu se confruntă cu pensii speciale.

„Cine sunt? Magistraţii, cu incompatibilităţile cele mai dure, militarii, poliţiştii, politicienii, diplomaţii, politicienii aleşi şi, atunci, bineînţeles că dacă ai luat o decizie toată lumea merge pe acea decizie. Contributivitatea este baza, fiindcă şi ei contribuie la Casa de Asigurări, după care dai sau nu dai un punct. Poţi să spui că nu dai niciun punct nimănui în plus, asta este viaţa, ai ales o meserie, ai ales o carieră, plăteşti pensia pe contributivitate. Sau poţi să spui, cum spun marea majoritate a statelor membre, peste contributivitate îţi mai dau un punct, un punct şi jumătate, două puncte. Şi atunci e ok. Dar pensia nu poate să fie mai mare decât salariul de bază în timpul serviciului”, a susţinut Kelemen.

În acest context, Kelemen Hunor a făcut o serie de afirmații legate de vârsta de pensionare, spunând că cei ce ies mai devreme, la 48 – 50 de ani, ar trebui penalizați. În acest sens a dat exemplul pensionărilor anticipate din sistemul public. Întrebat dacă va fi timp pentru adoptarea unor noi reglementări privind pensiile speciale, până la 31 decembrie, vicepremierul a răspuns că trebuie găsit timp, pentru a nu depăşi termenul din PNRR. Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat, luni, că liberalii susţin creşterea pensiilor cu 15% dacă bugetul o va permite.

„Când te pensionezi şi când primeşti pensia asta ocupaţională, fiindcă dacă tu ai voie să ieşi la pensie la 48 ani, la 50 ani, după 25 ani de muncă şi aici este o discuţie foarte aprinsă, atunci nu este echitabil să iei la 48 ani, la 50 ani o pensie ocupaţională, să te angajezi înapoi, de foarte multe ori la stat, de unde să mai iei un salariu. Şi aici nu e vorba de dreptul la pensie, e vorba de a da o penalizare, fiindcă şi eu, dacă ies la 60 ani în loc de 65, până când îndeplinesc vârsta de pensionare am nişte penalizări. Deci din acest punct de vedere un principiu sănătos trebuie acceptat pentru toată lumea”, a spus Kelemen Hunor.