De ce a rămas cunoscut Pavel Kisselef în istoria românilor

De ce a rămas cunoscut Pavel Kisselef în istoria românilor Pavel Kisselef / sursa foto: wikipedia

Prin ce a rămas cunoscut Pavel Kisselef în istoria românilor. A trecut în neființă acum 151 de ani A fost generalul rus cel mai popular dintre toți liderii ruși care au influențat istoria românilor

Prin ce a rămas cunoscut Pavel Kisselef în istoria românilor? A trecut în neființă acum 151 de ani.  A fost generalul rus cel mai popular dintre toți liderii ruși care au influențat istoria românilor. Pavel Kisselef a murit la 14/26 noiembrie 1872, la Paris.

Momentul 1829 în istoria românilor. Pavel Kisselef, guvernator al Principatelor

Tratatul de la Adrianopol marchează un moment deosebit în istoria românilor. Pe lângă revenirea raialelor turcești în componența Țării Românești și a Moldovei, a marcat instaurarea ocupației militare rusești provizorii.

Tratatul de la Adrianopol avea și un act adițional numit Osăbitul Act pentru Principatele Țara Românească și Moldova care instaura protectoratul rusesc și suzeranitatea otomană. După guvernarea generalilor Jeltuhin și Pahlen, a venit rândul generalului Pavel Dimitrevici Kisseliov, care prin franțuzirea numelui a devenit Pavel Kisselef.

Ne puteți urmări și pe Google News

Acesta a guvernat în perioada 1829-1834. A supravegheat adoptarea Regulamentelor Organice, constituțiile românești moderne, pe model rusesc, dar cu fond românesc, a combătut holera prin carantine moderne.

A semnat actul fondator al orașului Turnu Severin

A importat grâne de la Odessa pentru a combate penuria de cereale în Principate. A semnat actul fondator al orașului Turnu Severin în 23 aprilie 1833. În Moldova a întâlnit-o pe prințesa Bagration care i-a născut copii, adoptați de boieri români (Prejbeanu).

Prințesa Bagration (Alexandra Alexeievna Balian) i-a fost amanta de cursă lungă, soția sa având grave probleme de sănătate după ce unicul lor fiu a murit. Pavel Kisselef venea în Principate după o bogată carieră în leadership militar și diplomație militară.

Se născuse la 19 ianuarie 1788 la Moscova și acolo își făcuse studiile și activase, după logodna din 1817 și căsătoria din 1821,  în cadrul Armatei Imperiale Ruse. Astăzi, cel mai exclusivist cartier al orașului Drobeta Turnu Severin îi poartă numele, iar unul din marile bulevarde ale Capitalei (unde protipendada antebelică și postbelică ieșea „la Șosea”), acolo unde se află numeroase  ambasade (inclusiv a Rusiei), Palatul Elisabeta, care atinge rondul Arcului de Triumf, se numește Șoseaua Pavel Kisselef.

Pavel Kisselef în amintirea marelui diplomat Vasile Alecsandri

Se știe că la 1848, revoluționarii români au ars Regulamentul Organic, au demolat statui, mai ales cele ale lui Pavel Kisselef, deși trecuseră 14 ani de când rolul lui în Principate se încheiase.

După realizarea în 1859, a Unirii Principatelor, diplomatul Vasile Alecsandri merge la Paris, să obțină recunoașterea împăratului Napoleon III. Are fericita ocazie de a-l întâlni în așteptarea audienței la Tuilleries, la Legația Rusiei, chiar pe Pavel Kisselef. Acesta, albit și îmbătrânit dar cu aceeași jovialitate recunoaște că a rămas din Principate, de la București cu obiceiul de a bea cafea la nisip și a fuma narghilea.

Alecsandri i se adresează elogios, numindu-l primul revoluționar din Principate. Rusul surâde, spunând că apreciază limbajul curtoaziei diplomatice, dar că Alecsandri exagerează, doar Alecsandri a văzut cum Regulamentul Organic a fost ars, cum statuile lui Kisselef și Duhamel au fost demolate.

Alecsandri spune (oricine poate găsi pe internet memoriile lui Alecsandri  - Misiile mele politice), iar nimeni nu-l poate suspecta pe Alecsandri de filo-rusism, că la scara Istoriei, contribuția modernizatoare a lui Pavel Dimitrievici Kisselef nu poate fi contestată, Kisselef îi nulțumește și îl asigură că Rusia va susține Unirea iar el personal are amintiri frumoase din România.

Evident, rusul se exprima cu etichetă diplomatică, Rusia va încerca ruperea Unirii la 1866, dar Kisselef a rămas un longeviv ambasador rus la Paris, unde a murit la 14/26 noiemnbrie 1872. Adică, a trăit să vadă înlăturarea lui Cuza și venirea lui Carol I, dar și Constituția din 1866 și preparativele diplomatice ale independenței românești.

Sursa foto: