Paul Stănescu duce un război de uzură cu cel mai bogat fermier din Bărăgan. Procesul a ajuns la Curtea Supremă. Care e marea miză
- Nicolae Comănescu
- 23 decembrie 2021, 11:48
Un proces cu mare miză a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Este vorba despre un litigiu pe care Paul Stănescu îl are cu Ștefan Poienaru.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis, luna trecută, recursul declarat de reclamantul Stănescu Sorin Paul împotriva deciziei civile nr. 230A din 10 martie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie și a fixat termen de judecată a recursului la 3 februarie 2022, ora 09,00, în şedinţă publică, complet C4, cu citarea părţilor.
De la ce a plecat conflictul dintre Paul Stănescu și Ștefan Poienaru
Partea adversă reclamantului Stănescu Sorin Paul este Ștefan Poienaru. Omul care a fondat Agrofam Fetești, din județul Ialomița și care avea o avere estimată la 16-17 milioane de euro. Compania din Feteşti a fost fondată la începutul anilor 90 şi de atunci afacerile au fost diversificate. Despre el s-a spus că este cel mai avut fermier din Bărăgan. A cultivat zeci de mii de hectare de terenuri agricole, dar s-a implicat şi în alte activități, a crescut animale, a deschis un abator, a plantat viţă de vie, a lansat și comercializat un nou vin, conform justnews.ro.
Omul de afaceri Ștefan Poienaru a avut și probleme cu legea, în acest an fiind condamnat definitiv de un complet al Curții de Apel București la 4 ani şi 7 luni de închisoare cu executare.
Dosarul penal deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie-Structura Centrală pe numele lui Ştefan Poienaru viza fapte de înşelăciune, complicitate la înşelăciune, fals în declaraţii şi prezentarea de documente nereale ce au avut ca efect obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Procurorii DNA au stabilit faptul că, prin infracţiunile comise, Ştefan Poienaru a creat un prejudiciu de peste 3,8 milioane de lei, conform independentonline.ro.
Prietenia consolidată între Paul Stănescu și Liviu Dragnea
În 2018, Sorin Paul Stănescu a devenit nașul de cununie al lui Ștefan Valentin Dragnea, fiul lui Liviu Dragnea. Cele mai importante firme pe care le controlează Sorin Paul Stănescu sunt A&S International 2000, Institutul Pasteur și Farmavet. Într-o scrisoare deschisă trimisă presei, Sorin Paul Stănescu susținea în acea perioadă că îl cunoaște pe Liviu Dragnea de aproape trei decenii.
„De aproape 30 de ani de zile am o relație de prietenie cu familia Dragnea. Relația cu pricina nu s-a bazat niciun moment pe apartenența politică a unor membri ai respectivei familii și nici nu a interferat cu zona de business în care am activat. Pe cel al cărui părinte spiritual urmează să-i fiu, l-am cunoscut de când era mic, ca un apropiat al familiei și sper ca în decursul existenței sale să mă fi numărat printre cei care i-au influențat în mod pozitiv drumul profesional și social.
Având în vedere această situație, am considerat că a răspunde pozitiv solicitării sale și a celor două familii implicate în această căsătorie, de a deveni naș celor doi tineri, este nu doar o confirmare a unei prietenii vechi, ci si un gest creștinesc. Am acceptat, alături de soția mea, Doina, să facem acest demers fără a ține cont de poziția politică sau activitatea publică a vreunuia dintre cei 4 părinți ai viitorului cuplu”, afirma Paul Stănescu.
La mijloc este vorba despre 8.540 de hectare
Conflictul dintre cei doi oameni de afaceri a început în urmă cu mulți ani, la mijloc fiind vorba despre 8.540 de hectare de teren ale fostei ferme de stat Agrozootehnica Stelnica, concesionate de la Agenția Domeniilor Statului ( ADS) și disputate atât de firma Vitifam SRL, controlată de Ștefan Poienaru, cât și de firma A&S International, controlată de Sorin Paul Stănescu. De atunci, între cei doi afaceriști s-au derulat zeci de procese la diferite instanțe de judecată.
În procesul ajuns la Curtea Supremă, Sorin Paul Stănescu solicitase obligarea pârâților Ștefan Poienaru și Vitifam SRL, în solidar, la plata sumei de 6.642.900 lei, echivalentul a 1.500.000 euro, reprezentând daune morale și la plata sumei de 25.894,02 lei, echivalentul a 5.847,81 euro, reprezentând daune materiale.
În martie anul trecut, Curtea de Apel București a respins apelurile formulate de cei doi justițiabili ca nefondate.