În religia mozaică, Parascheva, Paraschiva ori Paraschevi sunt, de fapt, termeni proveniți din grecescul Παρασκευή, care semnifică „Vineri”, având și sensul de „pregătire”, făcând referire la ziua anterioară Sabatului. Astfel, există patru sfinte cu numele de Parascheva care apar în sinaxarele noastre.

Una dintre ele este Sfânta Paraschevi, Sora Sfintei Fotini, și este o femeie din Samaria despre care se spune că a vorbit cu Iisus Hristos la Fântâna lui Iacov.

Cele patru sfinte din sinaxarele ortodoxe

Aceasta a viețuit în Cartagina, fiind omorâtă prin decapitare la Roma, chiar în timpul nemilosului împărat Nero (54-68). Pe lângă Sfânta Paraschevi, Sfânta Fotini cu fiii ei, dar și restul surorilor lor au fost, de asemenea, executate. Sfânta Paraschevi este prăznuită de credincioșii ortodocși pe data de 26 februarie.

O a doua este Sfânta Parascheva din Iconiu, cea care a locuit în cetatea Iconiu (actualmente orașul Konya din Turcia). Sfânta Parascheva a fost ucisă în timpul împăratului Dioclețian (284 – 286), tot prin decapitare. Aceasta este prăznuită pe data de 28 octombrie.

Sfânta Muceniță Paraschevi din Roma

Dintre cele patru sfinte care apar în sinaxare, două sunt mai cunoscute, anume Sfânta Muceniță Paraschevi din Roma și Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași. Cea dintâi a fost o propovăduitoare a Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos, motiv pentru care a fost condamnată la grele torturi în timpul împăratului Antonin.

Sfânta Muceniță Paraschevi din Roma a rămas în memoria colectivă grație puterilor sale divine, căci este cunoscut faptul că Paraschevi a fost aruncată în smoală și ulei încinse, fără a fi vătămată de acestea. Văzând acestea, împăratul Antonin a crezut că Sfânta Paraschevi reușise prin farmece să răcească smoala și, vrând să se convingă de asta, s-a apropiat de vasul încins, astfel că aburii și fumul l-au orbit. Acesta i-a cerut Sfintei Paraschevi să îl vindece, recăpătându-și vederea în urma rugăciunilor muceniței, motiv pentru care creștinii o cinstesc pe Sfânta Paraschevi drept vindecătoarea bolilor de ochi.

După ce împăratul Antonin a fost vindecat în mod miraculos de orbire, acesta a decis să o elibereze pe salvatoarea lui, care a continuat să propovăduiască Cuvântul Domnului, însă, după moartea lui Antonin, Sfânta Paraschevi avea să sufere chinuri grele, din nou, tocmai din pricina credinței sale. Cu privire la locul în care a murit aceasta, istoricii invocă Roma sau Thesprotia (aflată în vestul Greciei de astăzi). Sfânta Paraschevi din Roma este prăznuită pe data de 26 iulie.

Sfânta Parascheva de la Iași

Parascheva cea Nouă sau Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași s-a născut în apropiere de Constantinopol (în Epivata, Turcia  de azi). Aceasta a viețuit în secolul  al XI-lea și provenea dintr-o familie de oameni înstăriți. Este considerată Ocrotitoarea Moldovei, grabnic ajutătoare, fiind cunoscută pentru faptele ei de milostenie făcute în copilărie.

Într-o zi, auzind la slujbă citindu-se cuvântul Evangheliei: „Ori­ci­ne voieș­te să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Mar­cu 8:34), Sfânta Parascheva, carea avea atunci zece ani, și-a dăruit toate hainele copiilor  sărmani din fața bisericii.

Moaștele Sfintei Parascheva, făcătoare de minuni

Mai târziu, Sfânta Parascheva avea să plece în Constantinopol, cinstind moaștele de acolo și întărindu-se cu rugăciunile sfinților părinți, după care a mers în Calcedon, iar mai apoi în Heracleea Pontului. După câțiva ani s-a așezat la Ierusalim, într-o mă­­năstire de călugărițe din pustiul Iordanului, acolo unde a locuit în asceză vreme de mai mulți ani.

Aceasta a murit la Constantinopol, acolo s-a întors spre finalul vieții sale, fiind îngropată asemenea unei străine. Moaștele sale au fost găsit ulterior și se consideră a fi făcătoare de minuni, fiind inclusă în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române grație domnitorului Vasile Lupu (1634 – 1653). Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași este prăznuită pe 14 octombrie, conform Basilica.ro.