Consumul de băuturi dulci, scrâşnitul dinţilor şi folosirea lor pe post de spărgător de nuci, dar şi suptul degetului la copiii mici sunt „viciile” cel mai des întâlnite care afectează dinţii.

Zahărul din băuturi afectează grav smalţul, însă există soluţii pentru a diminua din acest efect, iar un copil care la 5 ani încă îşi mai suge degetul ar putea avea probleme grave la nivelul danturii. Medicii explică ce se poate face pentru a preveni din efectele nefaste pe care obiceiurile nesănătoase le au asupra dinţilor.

1. Băuturile acidulate

Băuturile acidulate afectează smalţul dinţilor din cauza zaharurilor pe care le conţin. Astfel, smalţul devine mai sensibil şi e predispus la afecţiuni cum sunt cariile sau eroziunile dentare produse prin scăderea PHului şi demineralizarea dinţilor.

Pentru a reduce efectul nociv al băuturilor carbogazoase, spe cia liştii recomandă să le con sumaţi în timpul meselor pentru ca saliva să poată neutraliza efectul acizilor. „Dacă aceste băuturi sunt consumate frecvent în afara meselor principale, smalţul din ţilor nu mai are timpul necesar producerii remineralizării şi astfel se produce caria dentară”, avertizează Sabina Miu, medic stomatolog la clinica Smile Dent din Capitală. Puteţi evita apariţia cariilor printr-o igienă cât mai riguroasă realizată prin periaj şi folosirea apei de gură, care reechilibrează PH-ul.

2. Dinţi pe post de desfăcător

Folosirea dinţilor pe post de deschizător de sticle sau spărgător de nuci este un obicei vicios care poate produce fisuri sau fracturi dentare. Astfel este afectat smalţul dinţilor şi se pot produce leziuni la nivelul gingiilor.

„Dinţii nu sunt făcuţi pentru a deschide sticle şi a sparge nuci. Astfel de obiceiuri afectează coroana dentară”, explică Bogdan Bader, medic stomatolog la clinica BB Clinic din Bucureşti.

3. Scrâşnitul dinţilor

Bruxismul (scrâşnitul dinţilor) este un obicei care apare mai ales în timpul nopţii. „Acest obicei produce abrazarea (tocirea) smalţului, iar în cele din urmă se poate ajunge la pierderea dinţilor”, avertizează stomatologul Sabina Miu. O metodă eficientă de tratare a bruxismului este utilizarea gutierei, un dispozitiv din plastic, care se poate purta pe timpul nopţii. Acesta are rolul de a relaxa musculatura şi, în acelaşi timp, protejează dinţii.

O altă metodă de tratament în cazul bruxismului agresiv este remodelarea sau reconturarea coronarei prin proteze, dar şi prin purtarea aparatelor ortodontice.

4. Suptul degetului

Suptul degetului este un fenomen natural care apare la copii încă din viaţa intrauterină. „Copiii care continuă să-şi sugă degetul după vârsta de 4 ani e bine să meargă la stomatolog, pentru că dinţii de sus pot fi împinşi în faţă şi cei de jos în spate, ceea ce afectează armonia dentară”, mai spune medicul Bogdan Bader.

Un alt obicei periculos este ţinerea limbii între dinţii de jos şi cei de sus, ceea ce poate face copilul să aibă o pronunţie incorectă.

„Scrâşnitul dinţilor produce abrazarea (tocirea) smalţului, iar, în cele din urmă, se poate ajunge la pierderea dinţilor.“, SABINA MIU, medic stomatolog

UTIL Cum să dezveţi un copil să-şi sugă degetul

Medicul stomatolog Sabina Miu de la clinica Smile Dent din Capitală are câteva sfaturi pentru părinţii ai căror copii îşi sug degetul şi vor să-i ajute să se dezveţe de acest obicei:

• vorbiţi-i copilului cu blândeţe şi cu răbdare astfel încât acesta să comunice mai mult şi „să uite” de obiceiul de a-şi ţine degetul în gură;
• recompensaţi-l şi implicaţi-l în activităţi menite să-i distragă atenţia (jocuri sau desene);
• limitaţi-i „accesul la deget” prin folosirea unor mănuşi sau pijamale cu mâneci lungi;
• aplicaţi geluri sau lacuri amărui pe degetul sau unghia copilului. Astfel de produse se găsesc în farmacii şi costă câteva zeci de lei bucata. Nu cedaţi dacă nu reuşiţi din prima încercare. Încercaţi metoda şi peste câteva săptămâni.