Ieri dimineaţă, BNR a anunţat o nouă creştere a indicelui ROBOR, până la o rată de 1,8%. Indicele este cel care influenţează direct dobânzile la care românii plătesc ratele creditelor în lei. Criza dobânzilor, declanşată la sfârşitul săptămânii trecute, a determinat şi o intervenţie a Guvernului. Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a marcat ieri o premieră fiind primul reprezentant al Guvernului care merge la o şedinţă a conducerii BNR. De altfel, acesta a recunoscut, în momentul în care a ajuns la BNR, că a fost trimis de premierul Mihai Tudose şi liderul PSD, Liviu Dragnea, pentru a găsi o soluţie împreună cu reprezentanţii Băncii Centrale la criza apărută în piaţa bancară. Amintim faptul că vineri premierul Tudose a acuzat BNR de lipsă de implicare în această criză: „Cred că colegii noştri sau care ar trebui să fie colegii noştri, ai românilor, de la Banca Naţională au fost plecaţi de acasă. Ar fi trebuit să aibă grijă să nu crească (dobânda – n.r.) şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”. 

BNR a acţionat chiar în timpul discuţiei cu Ministrul Finanţelor

Dar cum putea interveni Banca Naţională? Oficial indicele ROBOR a crescut din cauza unei lipse de lichidităţi de lei în piaţă, fapt ce a determinat creşterea preţului monedei naţionale şi implicit a dobânzilor la care aceasta poate fi împrumutată. Banca Naţională poate interveni în această situaţie printr-o infuzie de lei în piaţă, pentru a determina scăderea preţului şi a debânzilor. Lucru care nu s-a întâmplat de la începutului crizei. Ieri, la numai două ore după ce ministrul Ionuţ Mişa a intrat în şedinţa conducerii BNR, a apărut şi prima ştire, pe surse, că oamenii lui Mugur Isărescu intervin în piaţa bancară pentru a calma creşterea dobânzilor. Practic BNR a împrumutat băncile comerciale cu 9,3 miliarde de lei, printr-o operațiune de piață monetară de tip repo cu scadența la 7 zile, mișcare ce este așteptată să ducă ratele de dobândă pe termen scurt sub 1,75%. Mișcarea BNR a fost menită să îmbunătățească condițiile de lichiditate din piață și să ducă la scăderea ratelor pe termen scurt.

Cea mai mare infuzie de bani din ultimii patru ani

Informaţia a fost cu atât mai importantă cu cât a fost prima operațiune de tip repo derulată de BNR în ultimii doi ani. În august 2015 băncile au împrumutat 1,9 miliarde de lei la 7 zile. În acest tip de operațiuni, băncile vin cu titluri de stat cu o valoare suficientă cât să acopere împrumutul și pe care se obligă să le răscumpere la scadență, restituind banii împrumutați. Infuzie de bani de ieri a fost, de asemenea, cea mai ridicată ca valoare din ultimii patru ani, în februarie 2013 înregistrându-se un împrumut de la BNR către băncile comerciale de 10 miliarde de lei.

Ionuț Mișa FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNENAȚU

Guvernul anunţă că va colabora cu BNR în acestă criză

Ministrul Finanţelor, trimisul premierului Tudose la BNR, a ieşit de la şedinţă înainte de finalizarea acesteia, dar a anunţat o colaborare între Executiv şi bancheri pentru a găsi o soluţie la criza dobânzilor. „Participarea mea a constat în a discuta strict tehnic despre situaţia existentă astăzi, despre ce se întâmplă azi, despre evoluţia ROBOR-ului şi de a vedea care este pentru viitor cea mai bună abordare de a împleti politica fiscală cu politica monetară, pentru a crea în piaţă o stabilitate cât mai bună şi a face ca lucrurile să fie mai stabile pentru cetăţeni, pentru cei care iau credite de la bănci, pentru cei care au de plătit rate. Este atributul BNR şi specialiştii din BNR vor decide şi vor găsi soluţia care trebuie adoptată pentru a tempera această creştere a ROBOR, pentru că îngrijorarea a fost legată de ROBOR, şi probabil că ulterior domnul Guvernator vă va da mai multe relaţii despre deciziile luate la nivelul Consiliului de Administraţie”, a spus Mişa, la ieşirea de la şedinţa CA al BNR. 

Isărescu recunoaşte în premieră: BNR a intervenit în piaţă

Şi guvernatorul Mugur Isărescu a ieşit într-adevăr pentru a de declaraţii despre situaţia creată, dar şi despre soluţiile găsite. Conferinţa de presă susţinută de Mugur Isărescu a marcat şi ea o premieră: BNR a recunoscut că a făcut o infuzie de lichidităţi în lei în piaţă pentru a calma creşterea ROBOR şi a menţinerii indicelui într-o medie de 1,75%. Isărescu a explicat şi cum s-a ajuns la această situaţie: „Între datele de 20 şi 30 ale unei luni, banii pentru pensii şi salarii pleacă din conturile băncilor către trezoreria centrală, care este la banca naţională, rămânând astfel mai puţini lei în sistemul bancar. Aceşti bani se întorc în jurul datei de 5 ale lunii în conturile oamenilor, sub formă de salarii şi pensii, în acel moment valoarea lichidităţilor din piaţă revenind la normal. Numai că în această lună acest fenomen normal s-a suprapus peste o mai bună colectare a impozitelor, bani care au ieşit din conturile contribuabililor şi au intrat în trezoreria centrală. Aceşti bani se vor întoarce şi ei în sistemul bancar, dar va dura puţin mai mult timp ca de obicei”, a explicat ieri Mugur Isărescu. 

„Problema este de natură temporară”

Situaţia a fost analizată şi de economistul şef al BCR; Horia Braun (foto). „Problema de lichiditate pare a fi de natură temporară. Intervenţiile probabile ale BNR în piaţa valutară au contribuit la reducerea lichidităţii. ROBOR se va stabiliza când se reglează problema de lichiditate, respectiv când MFP începe să facă plăţi”, a explicat pentru Capital, economistul-şef al BCR.Economistul BCR a făcut pentru revista Capital şi un calcul pentru a arăta cu cât creşte rata la bancă a unui om care a luat un credit de 200.000 de lei. „Pentru un credit mediu, 200.000 de lei, acordat pe o perioada de 300 luni, rata este 939 lei, calculată cu un indice ROBOR de de 0,91%, cât era la sfârşitul lui august. Pentru acelaşi credit rata creşte la 1010 lei, după creşterea indicelui ROBOR la 1,58%, cât a fost la sfârşitul lunii septembrie. Practic, în acest caz, rata creşte cu de 71 de lei”, a spus Braun.

„BNR a negociat cu Guvernul”

Economistul Lucian Isar (foto) a lansat ieri un scenariu şocant pentru criza dobânzilor apărută în ultimele zile. „După părerea mea, este o formă de negociere privată pe care anumiți conducători din BNR au tot purtat-o de-a lungul vremii cu guvernanții. Vă aduc aminte că în 1997, de exemplu, cursul dolar-leu s-a dublat de la 7.000 la 14.000 într-o zi tocmai când se dorea schimbarea conducerii BNR. După ce președintele de la acea dată a căzut la pace cu conducătorii BNR, cursul și-a revenit la 9.000 în aceeași zi. Acum, eu cred că este doar o presiune pe actualii guvernanți să le arate că pot să le ia banii din creșterea accizelor printr-o mișcare simplă de dobânzi. Dacă calculați cu cât a crescut cursul de finanțare al statului român după această joacă din vacanța guvernatorului, o să vedeți că toate creșterea din accize a fost mâncată de dobânzi”, a spus ieri Isar. Acesta susţine că „supărarea” Guvernatorului BNR pe guvernanţi a apărut din cauza unei Comisii de Anchetă a Parlamentului asupra activităţii Băncii Naţionale în faţa căreia acesta trebuia să apară.. „Domnul guvernator a fost chemat la o comisie în Parlament, a făcut tot posibilul să nu participe, are o temere că va veni o nouă cerere pentru o comisie de anchetă în Parlament și, prin urmare, încearcă să găsească suport politic de la Guvern, arătându-le că poate să le ia banii de la buget.”, a mai spus Lucian Isar. 

Gheorghe Piperea: „Creşterea ROBOR a fost regizată”

Avocatul Gheorghe Piperea (foto), consilier al premierului, susţine că mărirea indicelui ROBOR din ultima săptămână este nejustificată economic, considerând că este o mişcare artificială: „Creşterea rapidă a ROBOR din ultima săptămână nu are o logică economică reală, naturală, ci o logică artificială. Este o creştere controlată şi regizată. Faptul că intenţia acestei mişcări regizorale de laborator macro-economic este malefică sau nu, rămâne să se probeze în Parlament, în comisia de control al BNR, sau în activitatea organelor. Cert este că această creştere este ne-naturală, ţintită”. Acesta susţine că această creştere este o lovitură foarte dură pe care o primeşte economia: ”Creşterea costurilor creditării va determina, într-un prim pas, scăderea sau neutralizarea entuziasmului populaţiei de a se împrumuta. În pasul doi, consumul din surse proprii, neîmprumutate, se va auto-limita, întrucât, psihologic, majoritatea populaţiei va înlocui entuziasmul consumului cu prudenţa excesică a abţinerii de la consum, pe motiv că „vin vremuri grele”. Iar acest lucru înseamnă o lovitură nucleară pentru economie şi guvern. Creşterea economică de cca 6% se bazează în proporţie de 4/5 pe consum şi, mai ales, pe consumul pe credit. Franarea creditării va elimina rapid acest motor al creşterii economice”, este de părere avocatul Piperea.