Când Rusia a întrerupt alimentarea cu gaze naturale a Ucrainei, în luna ianuarie, locuinţele din Uniunea Europeană au avut de suferit.

Calitatea vieţii din UE este influenţată direct nu numai de accesul la resursele energetice, dar şi de realităţile politice şi comerciale din imediata vecinătate estică.

Acesta este un exemplu cum nu se poate mai concludent care demonstrează că interesele Uniunii Europene şi deopotrivă ale tuturor statelor membre sunt influen ţate în mod direct de situaţia din ţările de la frontiera estică.

Statele membre iau în discuţie săptămâna aceasta, pentru prima oară, propunerea Comisiei pentru un ambiţios „Parteneriat Estic” cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul va oferi sprijin concret fără precedent acestor ţări şi va încuraja, în interesul ambelor părţi, reformele esenţiale pentru promovarea păcii, prosperităţii şi securităţii. Cooperare energetică şi securitate „Parteneriatul Estic” va funcţiona pe mai multe niveluri. În ce priveşte energia, acesta oferă, în primul rând, sprijin bilateral gândit pentru a spori securitatea energetică a fiecărei ţări în parte, ţinând cont de faptul că nevoile ţărilor dependente de gazul rusesc (Armenia, Moldova), a ţărilor de tranzit (Ucraina, Georgia) sau a ţărilor furnizoare ca Azerbaidjanul, sunt diferite. În al doilea rând, parteneriatul propune o cooperare multilaterală pentru a îmbunătăţi mecanismele de alertă timpurie şi gradul de pregătire în cazul apariţiei unei situaţii de criză. În al treilea rând, „Parteneriatul Estic” propune un număr de iniţiative importante pentru diversificarea surselor de energie şi a posibilităţilor de tranzit pentru Uniunea Europeană şi pentru promovarea energiei curate.

Criza gazului a arătat gradul de dependenţă a unor state membre faţă de livrarea de gaz rusesc printr-o singură ţară de tranzit. Aceasta este o chestiune punctuală pe care trebuie să o abordăm. Dar criza gazului ne-a mai arătat cât de importanţi sunt partenerii ai căror administraţii respectă contractele şi sunt transparente în gestionarea sectoarelor-cheie, pe scurt parteneri care respectă statul de drept.

Tocmai din acest motiv, „Parteneriatul Estic” propune cel mai ambiţios program de construcţie instituţională de până acum, întărind Politica Europeană de Vecinătate şi aprofundând până la un nivel fără precedent relaţia cu ţările aflate în tranziţie, fără să le ofere însă o perspectivă concretă de aderare la Uniunea Europeană. Prin sprijinul intensiv oferit, Uniunea Europeană nu investeşte doar în stabilitatea politică şi economică a ţărilor vizate de parteneriat, ci şi în bunăstarea proprie. Securitate şi beneficii de ambele părţi

În imediata noastră vecinătate estică mai sunt conflicte care nu şi-au găsit încă rezolvarea. Conflictul dintre Rusia şi Georgia din luna august a anului trecut a lăsat o rană deschisă în Caucaz, cele două entităţi separatiste ale Georgiei rămânând în afara controlului guvernului de la Tbilisi. Trebuie să întreprindem tot ce ne stă în putinţă pentru a evita apariţia unor noi focare de conflict şi pentru a crea un climat propice identificării unei soluţii în acea regiune, precum şi în Transnistria şi în Nagorno Karabah. Reducerea disparităţilor economice şi sociale care alimentează conflictele ar putea fi de ajutor. „Parteneriatul Estic” îşi propune să elimine aceste disparităţi între regiuni, acolo unde ele există, în acelaşi mod în care am încercat în interiorul Uniunii Europene. Aceasta impune costuri, dar este un preţ care merită plătit.

Construcţia unei relaţii cu orice partener trebuie să aducă beneficii ambelor părţi, iar „Parteneriatul Estic” nu face excepţie. Partenerii noştri estici doresc un regim comercial liber şi relaxarea condiţiilor de călătorie. Uniunea Europeană vrea să încurajeze reformele. Putem să facem progrese reale în ce priveşte acordurile de liber schimb doar dacă economiile partenerilor noştri sunt cu adevărat pregătite să facă faţă competiţiei. Şi putem oferi un regim de vize mai permisiv doar ţărilor care au documente de călătorie sigure, frontiere administrate corespunzător şi au semnat acorduri de readmisie privind persoanele returnate. Dacă dorim să ne protejăm securitatea, trebuie să fim deschişi să progresăm în legătură cu aceste dorinţe-cheie ale partenerilor noştri. Avem exigenţe mari şi trebuie să fim dispuşi să oferim ceva în schimb.   Evitarea crizelor justifică efortul financiar Vor exista mereu voci care, de îndată ce amintirea ultimei crize ni se va fi şters din memorie, vor prefera o relaţie modestă cu ţările a căror evoluţie este atât de diferită com parativ cu a noastră şi a căror aspiraţie europeană este fragilă. Această abordare este însă limitată.

Pentru a evita crizele în viitor, trebuie să fim ambiţioşi - să ne deschidem pieţele pentru bunurile produse de noii noştri competitori şi să permitem, în baza unor acorduri de mobilitate controlată, un acces mai larg al lucrătorilor acestor ţări pentru a beneficia de abilităţile de care piaţa europeană a forţei de muncă are atâta nevoie. Toate acestea presupun alocarea unor fonduri din impozitele plătite de către contribuabilii europeni.

EFORT CONJUGAT   Politica europeană a secolului al XXI-lea

Propunerea pe care Comisia o va înainta săptămâna următoare statelor membre este în interesul cetăţenilor europeni. „Parteneriatul Estic” nu este un act de caritate. Este politica externă europeană a secolului al XXI-lea. Bazându-ne pe instrumentele unice ale Uniunii Europene, dorim să ajungem la încheierea unui parteneriat inovator cu ţările care încă încearcă să depăşească trecutul lor comunist. Sunt convinsă că, dacă stabilim standarde ridicate în ce priveşte aşteptările şi oferta noastră, „Parteneriatul Estic” va aduce beneficii şi prosperitate cetăţenilor europeni pentru mult timp de acum încolo. Cu ajutorul şi cu sprijinul energic al Preşedinţiei Cehe, alături de colegii mei polonezi şi suedezi, voi face tot ce îmi stă în putere pentru a obţine săptămâna viitoare sprijinul tuturor celorlalte state membre UE. Benita Ferrero-Waldner