Parchetul condus de Kovesi, eșec la Curtea de Apel București
- Cristian Raducanu
- 26 martie 2024, 11:00
Parchetul European (EPPO) are în atribuții acțiuni de investigare, urmărirea penală și judecarea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE. Concret, EPPO ancheteazăă cazurile de fraudă, fraudă TVA cu daune de peste 10 milioane de euro, coprupție, spălare de bani, fraude cu fonduri europene etc.
Parchetul European în conflict cu instanțele din România
Parchetul European este condus de Laura Codruța Kovesi, ajutată la rândul ei de 22 de procurori europeni (unul penttru fiecare țară UE particiapantă), constituiți în Colegiul EPPO. România este reprezentată în Colegiul amintit de Cătălin-Laurențiu Borcoman, procuror european din 29 iulie 2020.
La data de 28.04.2023 procurorii de la Parchetul European au dispus punerea în mișcare a urmăririi penale in rem cu privire „la săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente sau declarații false, inexacte sau incmplete” cu scopul vădit de a obține fonduri din bugetul UE.
Pe scurt, anumite persoane rău intenționate au prezentat o serie de documente neconforme pentru a obține fondurile neceare ridicării unei ferme de vaci. Beneficiar, Casa de Odihnă Căprioara SRL.
Acord de recunoaștere a vinovăției
Mai departe procurorii de la Parchetul European au emis mai multe ordonanțe prin care au început urmărirea penală pentru ma mulți inculpați, printre care și două persoane juridice. Magistrații au suspectat că persoanele respective au urmărit să fraudeze bugetul UE cu 243.000 euro.
Unul dintre inculpați, Szocs Andrei și-a recunoscut fapta, drept urmare, s-a format un alt dosar penal, iar între procuror și suspect s-a constituit un acord de recunoaștere a vinovăției. Ulterior, așa cum cere legiuitorul, acordul a fost prezentat instanței de judecată, anume: Tribunalul București.
Parchetul European a trimis acordul de vinovăție, Tribunalului București
Judecătorii de la TB au respins acordul de recunoaștere a vinovăției și l-au retrimis procurorului în vederea continuării urmăririi penale. Magistrații au apreciat că acordul de recunoaștere a vinovăției a fost constituit ilegal. Instanța a reținut în dreptul inculpatului Szocs Andrei următoarele:
„în sensul că în perioada 11.10.2022 – 08.02.2023, în calitate de diriginte de şantier, i-a ajutat cu bună știință pe numiţii XXX și YYY să obțină pe nedrept fonduri din bugetul Uniunii Europene, prin semnarea şi avizarea mai multor documente (...) care atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului vizând executarea unor lucrări de construcții şi furnizarea unor utilaje şi echipamente tehnologice, știind că acestea urmează a fi folosite în vederea decontării de fonduri din bugetul Uniunii Europene...”.
Judeccătorii de la Tribunalul București au mai arătat că incullatul a falsificat mai multe documente pe care le-a înmânat ulterior celorlalți inculpați din dosar, deși știa că documentația respectivă ar urma să fie folosită cu scopul de a frauda bugetul Uniunii Europene.
Decizia Curții de Apel
Decizia Tribunului București a fost atacată atât de inculpat cât și de Parchetul European. Doar că și judecătorii de la Curtea de Apel București au decis că Tribunalul București a respins corect și legal acordul de recunoaștere a vinovăției.
„Decizia penală nr. 312/A din data de 18.03.2024 – În temeiul art.488 alin.4 lit.a din Codul procedură penală respinge, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul European şi de inculpatul SZOCS ANDREI împotriva Sentinţei penale nr.1393 din data de 16 noiembrie 2023, pronunțată de Tribunalul București – Secția Penală în Dosarul nr. 28411/3/2023 În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat aferente apelului Parchetului European rămân în sarcina acestuia.
În temeiul art.275 alin.2 din Codul procedură penală obligă inculpatul apelant SZOCS ANDREI la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată astăzi, 18 martie 2024, prin punerea hotărârii redactate la dispoziția inculpatului, a părţii civile și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței”, se arată în decizia Curții de Apel București.