papagal / sursa foto: © Erin Janssen | Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Să trăiești cu un papagal în casă înseamnă să accepți o serie de obiceiuri specifice acestor păsări, de la vocalize și resturi de hrană până la rosul obiectelor și nevoia constantă de interacțiune, potrivit rspca.org.uk. Papagalii sunt animale inteligente și sociale, iar îngrijirea lor presupune mai mult decât asigurarea hranei și a unei colivii.
Înainte de a lua un astfel de animal, proprietarii trebuie să țină cont de comportamentul natural al păsării și de faptul că aceasta are nevoie de o rutină zilnică adaptată nevoilor sale. Unele dintre obiceiurile care pot părea deranjante la început sunt, de fapt, comportamente normale pentru un papagal.
Zgomotul, parte din viața de zi cu zi
Papagalii comunică prin vocalize, iar unele specii pot fi foarte zgomotoase. Strigătele, ciripitul și imitarea sunetelor din locuință pot apărea în diferite momente ale zilei.
Nivelul de zgomot diferă considerabil în funcție de specie, individualitate și mediul în care trăiește pasărea. Un proprietar care își dorește un animal foarte liniștit trebuie să țină cont de acest aspect înainte de achiziție.
De asemenea, papagalul poate reacționa vocal atunci când rămâne singur sau când își aude proprietarul în altă cameră. Pentru o pasăre socială, aceste vocalize pot reprezenta o formă normală de comunicare.
Mizeria apare chiar și într-o colivie curată
Semințele, cojile, penele, bucățile de fructe și alte resturi pot ajunge în jurul coliviei, chiar dacă aceasta este curățată regulat.
Papagalii au obiceiul de a manipula hrana cu ciocul și picioarele, iar o parte din aceasta poate fi aruncată în afara recipientului. În plus, penajul produce în mod natural puf și pene, ceea ce înseamnă că zona în care este ținută pasărea necesită curățare frecventă.
Igiena nu se rezumă însă la podeaua din jurul coliviei. Recipientele pentru apă și hrană, stinghiile și suprafețele pe care pasărea stă trebuie curățate periodic, în funcție de recomandările medicului veterinar.
Rosul obiectelor nu este un „viciu”
Un papagal își folosește ciocul pentru explorare, hrănire și interacțiunea cu mediul. Din acest motiv, rosul este un comportament firesc.
Mobilierul, cablurile, cărțile, ramele sau alte obiecte aflate la îndemână pot deveni ținte atunci când pasărea se plimbă liberă prin casă. Proprietarii trebuie să securizeze spațiul și să elimine obiectele care ar putea fi periculoase.
papagal / sursa foto: © Daria Fomina | Dreamstime.com
Jucăriile concepute pentru păsări și obiectele potrivite pentru ros pot ajuta la direcționarea acestui comportament. În același timp, cablurile electrice, anumite plante de apartament și obiectele mici trebuie ținute departe de accesul păsării.
Un papagal are nevoie de atenție și interacțiune
Papagalii sunt păsări sociale și, în funcție de specie și de individ, pot avea o nevoie importantă de interacțiune. O pasăre care petrece foarte mult timp singură poate dezvolta probleme comportamentale, mai ales dacă nu beneficiază de stimulare mentală și activitate suficientă.
Interacțiunea nu înseamnă neapărat ca proprietarul să țină pasărea permanent pe umăr. Vorbitul cu ea, joaca, antrenamentul bazat pe recompense și accesul controlat la un mediu variat pot contribui la bunăstarea acesteia.
Este important ca proprietarii să înțeleagă și limbajul corporal al păsării. Un papagal nu este obligat să accepte contactul fizic în orice moment, iar respectarea limitelor sale poate preveni mușcăturile și reacțiile de stres.
Rutina zilnică trebuie respectată
Un papagal are nevoie de o rutină relativ predictibilă, care să includă perioade de somn, hrană, mișcare și interacțiune. Somnul este deosebit de important, iar lumina și zgomotul din locuință îi pot influența programul.
De aceea, o familie care are un program foarte aglomerat trebuie să stabilească dinainte cine se ocupă de pasăre și cât timp poate fi acordat zilnic îngrijirii acesteia.
Un alt aspect important este faptul că responsabilitatea poate fi una pe termen lung. Unele specii de papagali au o speranță de viață de câteva decenii, astfel încât decizia de a lua o pasăre în casă trebuie privită ca un angajament de durată.
Recomandările noastre
