Anunțul făcut în luna decembrie a fost o surpriză, atât din cauza incertitudinii dictate de evoluţia pandemiei Covid-19, cât și a situației din țară. Ultima ieșire din Italia a Suveranului Pontif a fost în noiembrie 2019, în Japonia și Thailanda, în timp ce în 2020, Papa Bergolio a părăsit Vaticanul doar pentru a merge în ianuarie la Bari și în octombrie, câteva ore, la Assisi.

Dorinţa Papei de a merge la Ur, orașul lui Avraam

„Acceptând invitația Republicii Irak și a Bisericii Catolice locale – a spus Matteo Bruni, directorul Biroului de presă al Sfântului Scaun, – Papa Francisc va face o călătorie apostolică în țara menționată anterior în perioada 5-8 martie 2021, vizitând Bagdadul, câmpia Ur, legată de memoria lui Avraam, orașul Erbil, precum și Mosul și Qaraqosh în câmpia Ninive. Programul călătoriei va fi publicat în timp util şi va ține cont de evoluția crizei mondiale de sănătate”. Vatican News scrie că această călătorie reprezintă cu siguranță „un gest concret de apropiere a Papei de întreaga populație a acestei țări chinuite”. Suveranul Pontif și-a exprimat clar intenția de a vizita Irakul la 10 iunie 2019, în timpul audienței cu persoanele care au participat la Întâlnirea de ajutor pentru bisericile din est (Roaco).

Întâlnirile de la Vatican cu președintele Salih

O posibilitate care a apărut din ce în ce mai concretă, când în urmă cu aproximativ un an, la 25 ianuarie 2020, Papa Francisc l-a primit la Vatican pe Barham Salih, președintele Republicii Irak, care s-a întâlnit și cu secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin și cu monseniorul Paul Richard Gallagher, secretar pentru relațiile cu statele. În timpul întrevederii au fost abordate provocările țării, precum cea de a „promova stabilitatea și procesul de reconstrucție – aşa cum a subliniat un comunicat al Biroului de presă al Vaticanului – încurajarea căii dialogului și căutarea soluțiilor adecvate în favoarea cetățenilor, respectând suveranitatea națională”. Elementul central fiind „importanța prezervării prezenței istorice a creștinilor” și „necesitatea de a le garanta securitatea și un loc în viitorul ţării”.