Ca într-un cerc vicios, Europa se află în fața unei alte crize severe: din cauza pandemiei și a problemelor economice, rata natalității se prăbușește. Declinul natalității ar putea accentua o criză deja existentă pe bătrânul continent. Unde se situează România în acest context critic?
Pandemia și criza economică pe care a generat-o ca efect direct i-a descurajat și mai mult pe europeni să-și întemeieze familii și să aducă pe lume copii. În lipsa siguranței unui loc de muncă, a unei situații economice stabile și în contextul unor sisteme sanitare aflate pe marginea prăpastiei, tot mai multe femei au ales să-și amâne planurile de a deveni mame.
Situația este valabilă mai ales în sudul continentului, unde țări puternic afectate de pandemie nici nu-și reveniseră bine din recesiunile anilor trecuți. Se cască, astfel, și mai mult prăpastia dintre nordul european bogat și sudul sărac. Și toate acestea în contextul în care populația de pe continent deja e îmbătrânită, iar natalitatea în scădere mai peste tot, susține o analiză Reuters.
Se adâncește clivajul între nordul și sudul Europei
„E timpul să devii mamă” - este notificarea pe care au primit-o, luna trecută, sute de femei din Portugalia. Textul, trimis de un spital privat din Lisabona, a stârnit un val de indignare pe rețelele sociale. Rui Pires, sociolog în Lisabona, a explicat că printre motivele scăderii natalității se numără inegalitatea între sexe și lipsa ajutorului pentru a aduce pe lume un copil. În ambele privințe, situația e mult mai rea în sudul continentului, decât în nord. Iar pandemia nu a făcut decât să acutizeze aceste diferențe.
Tot mai multe date arată că pandemia i-a descurajat pe mulți europeni să facă copii, iar asta e valabil mai ales în țările din sudul continentului, precum Italia și Grecia, dar și Portugalia, țări unde rata natalității deja era în puternic declin. Anul trecut, în Portugalia au fost doar 86.600, de nașteri, o scădere cu 39% față de anul 2000.
Pe lângă provocările emoționale pentru cuplurile care așteaptă copii, pe termen lung se mai adaugă și cele de ordin economic, aceste țări din sud având în față ani de luptă pentru a reveni pe linia de plutire. Mai puține nașteri înseamnă, pe viitor, mai puțini salariați, fapt ce se va reflecta în starea economiei și va accentua presiunea pusă asupra sistemelor de pensii. Asta va însemna o acutizare a discrepanțelor dintre nordul european bogat și sudul sărac.
„Nu mi se pare că e un moment bun să nasc”
„Vezi în media și prin alte locuri povești despre oameni care profită de carantină să aducă pe lume copii, dar ăsta e exact opusul unui comportament rațional”, a susținut, pentru Reuters, Vanessa Cunha, specialist în fertilitate, studii de gen și probleme familiale la Universitatea din Lisabona.
Irene Pontarelli, terapeut specializat în reabilitare psihiatrică, plănuia să aducă pe lume un copil anul acesta, după 7 ani de mariaj. După doi ani în care a lucrat în orașul italian Ferrara, la 550 de kilometri de soțul ei, Tony, în final a găsit un job în orașul ei natal, Isernia, și părea momentul perfect să-și întemeieze o familie. Apoi a lovit epidemia. Irene nu a mai putut să-și vadă deloc soțul din martie până în iulie, din cauza carantinei, iar acum spune că e prea stresată pentru a face un copil. „Nu mi se pare că e un moment bun să nasc”, admite ea.
În regiunea Lazio, numărul sarcinilor pierdute s-a triplat în acest an, pentru că femeile s-au temut să meargă în spitale pentru control.
Nordul celebrează fertilitatea
În partea cealaltă a continentului, Eva Nordlund, președinta Asociației suedeze a Moașelor, a spus că acolo lucrurile par să se întâmple exact invers: „Sunt centre de îngrijire a femeilor însărcinate care nu mai fac față cererilor”.
În Germania, cea mai puternică economie a Europei, rata de fertilitate înainte de pandemie era în jurul mediei europene - 1,5 nașteri/femeie. Franța, Suedia și Danemarca erau în fruntea clasamentului cu rate de 1,7. La polul opus se aflau Italia și Spania, cu 1,3 nașteri.
Un studiu în cele mai mari 5 țări din Europa, efectuat în timpul primului val al epidemiei de coronavirus (martie - aprilie), a arătat că mai bine de două treimi din persoanele sub 34 de ani voiau să renunțe sau să amâne planurile de a aduce pe lume copii.
Vom pierde 50-70% din populație până în 2100
„N-am risca deloc să pariem că anul viitor vor fi și mai puține nașteri, posibil ceva mai puține decât ar fi fost fără COVID. Probabil trendul va continua și în anii următori”, a anticipat Alejandro Macarron, demograf la Universitatea Centrală Europeană din Madrid.
Potrivit studiilor recente efectuate de UE și de grupuri de oameni de știință de la instituții ori publicații prestigioase precum Lancet, Europa Centrală și de Est pierde masiv populație. Țări ca România, Bulgaria sau Ucraina ar urma să piardă undeva între 50-70% până în anul 2100. În România, în primele 6 luni ale anului 2020, s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din ultimii 7 ani.
Sursa: B1