Schema prin care Rusia poate să importe orice, în pofida sancțiunilor

Federaţia Rusă poate cumpăra tot ce are nevoie pentru industria de război, fără limită de volum, în pofida sancţiunilor dure impuse de Occident.

Detalii pentru rachetele ruseşti, importate din Occident

Rusia importă orice bunuri interzise prin sancţiunile occidentale, în cantități suficiente pentru sine, fără probleme semnificative, inclusiv pentru industria militară. Acest lucru se precizează în ancheta jurnalistică a publicaţiei independente „Verstka”, interzisă în Rusia. Autorii publicației notează că doar în ultimele șase luni, Rusia a importat cipuri interzise de la companii occidentale în valoare totală de peste jumătate de miliard de dolari.

Acestea sunt folosite la fabricarea de rachete și alte arme. În plus, țara agresoare a importat mașini-unelte în valoare de milioane de dolari pentru fabricile de apărare, piese de schimb occidentale pentru aviația civilă și electronice iPhone în valoare de 389 de milioane de dolari. Toate acestea decurg din datele statisticilor vamale rusești, pe care jurnaliștii le-au putut studia.

„Investigația noastră a arătat că aproape orice poate fi importat în Rusia de oriunde în lume - de la un cip cu dublă utilizare până la un motor turboreactor pentru Airbus. Companiile occidentale sunt implicate în scheme prin țări terțe, iar autoritățile ruse ocolesc în siguranță sancţiunile occidentale”, se arată în anchetă.

China şi Hong Kong, principalele căi de evitare a sancţiunilor

După cum au aflat jurnaliștii, aproape toate electronicele occidentale intră în Rusia prin China și Hong Kong. Este vorba despre produse atât ale unor mărci cunoscute, precum Intel și AMD, cât și mai puțin cunoscute, dar nu mai puțin solicitate de ruși, cum ar fi Analog Devices Inc., Xilinx, Microchip Technology, Texas Instruments, Infineon etc.

Ancheta relatează că sute de companii sunt implicate în scheme de import pentru bunuri sancționate ale acestor mărci. Și din cei mai mari 25 importatori, 11 sunt furnizori direcți ai întreprinderilor de apărare. În unele cazuri, livrările se fac nu prin intermediari, ci direct, ceea ce sfidează sancţiunile impuse.

De exemplu, în luna mai, compania rusă Unimatik a importat a achiziţionat strunguri direct din Italia, achiziționându-le direct de la firma-producător O. M. V. Officine. Și asta în ciuda faptului că astfel de produse se află sub controlul exporturilor Uniunii Europene, iar unul dintre principalii clienți ai Unimatik este Uzina nr. 9, principalul producător rus de tunuri pentru tancuri. Dar, mai des, producătorii europeni încă își trimit produsele în China, iar de acolo sunt duse în Rusia, așa cum a fost cazul, de exemplu, cu mașinile germane Arinstein.

Situația este similară şi cu importurile de mărfuri pentru industria civilă. Astfel, companiile aeriene ruse continuă să opereze aeronave de fabricație occidentală tocmai pentru că au stabilit o schemă de „import paralel” al pieselor de schimb de care au nevoie.

Ruşii au posibilitatea să cumpere tot ce doresc

Și rușii de rând pot continua să cumpere liber „iPhone-uri” aproape la prețul vechi, în ciuda interzicerii livrărilor de produse ale acestui brand în Rusia. Același lucru este valabil și cu alte electronice, în special cu echipamentele de server de la Dell, care au părăsit oficial piața rusă, dar produsele sale sunt livrate în Federația Rusă prin China, Hong Kong, India, Turcia, Thailanda și Emiratele Arabe Unite.

Cum funcţionează schema

Din declaraţiile reprezentanţilor întreprinderilor, toate aceste importuri sancționate urmează o schemă simplă. „O firmă este înregistrată într-o țară terță. Apoi această firmă fie cumpără de pe piață produsul necesar, fie îl comandă direct de la producător și îl pune spre reexport în Rusia. Sunt înregistrate companii, atât la ruși, cât și în afara Rusiei. Dar varianta cu un fondator străin rămâne cea mai de încredere, fiind monitorizată de unii furnizori”, susţin antreprenorii implicați în scheme. Cel mai des sunt implicate ţări cu economii mari, precum China sau Turcia. Dar sunt implicate activ şi unele ţări post-sovietice, cum ar fi Kazahstan, Kîrgîzstan, Armenia și Uzbekistan.