Pagini mai puțin știute din istoria literaturii. O beție inedită, descrisă de I.L. Caragiale

Pagini mai puțin știute din istoria literaturii. O beție inedită, descrisă de I.L. Caragiale

Marele dramaturg I.L. Caragiale, care se descria drept un inveterat băutor și fumător, descrie într-o scrisoare adresată unui amic, un metodă inedită de a te ameți cu alcool, fără a da peste cap pahar după pahar.

Despre problemele cu alcoolul ale dramaturgului

Un pasaj despre problemele psihice pe care le avea dramaturgul din cauza abuzului de alcool și tutun a apărut în jurnalul fiului său, Mateiu I. Caragiale, el însuși un scriitor vicios. Rândurile cu pricina au fost cenzurate, cu grijă, chiar de sora vitregă a autorului, fiica lui I.L. Caragiale, Tușki, pentru a proteja imaginea tatălui.

La abuzul de alcool făcea trimitere și amicul Constantin Dobrogeanu Gherea când, într-o scrisoare îi recomanda ironic marelui dramaturg să-și scoată măselele – de la expresia „a trage la măsea” -  ca să scape de bolile de care se plângea în permanență. Căci, arăta Dobrogeanu Gherea, măseaua cere udeală – alcool – udeala dă umezeală, iar aceasta, la rându-i produce „igrasie la ficat”.

„Toate simptomele (boalei) pe care le descrii cu atâta măiestrie, lenea și toropeala în tot corpul, greutatea de fier la cap, greața, pesimismul, aversiunea față de patrie, lipsa de voință socotită, hypertrofia voinței nesocotite, semiparalizia graiului și a extremităților corpului, în special a picioarelor, toate acestea provin de la igrasia, care provine de la umezeală, care provine de la udeală (băutură) care provine de la măsea. Scoateți măselele, ascultă-mă pe mine, și ai să vezi ce sănătos și sprinten ai să te faci”, îi scria Dobrogeanu Gherea lui I.L. Caragiale, după cum relatează Andrei Oișteanu în lucrarea „Narcotice în cultura română”.

Ne puteți urmări și pe Google News

De altfel, despre viciile marilor creatori au rămas mai multe anecdote, povestiri și mărturii ale contemporanilor, astfel încât ne putem face o imagine și despre această latură a lor, umană, care îi coboară de pe piedestalul clădit de admiratori și îi aduce în mijlocul nostru.