În timp ce ancheta în cazul tragediei din Maramureș bate pasul pe loc, anchetatorii din județul Iași au reușit să îl prindă și să îl pună sub acuzare pe ucigașul altui pădurar, Răducu Gorcioia, din cadrul Ocolului Silvic Pașcani. Cel arestat este un adolescent de 16 ani care, prins la furat de lemne, i-a dat cu un topor în cap silvicultorului de 50 de ani. Omul avea de păzit 500 de hectare de pădure dar nu avea cu ce să se apere. Un raport al Curții de Conturi arată că în România se exploatează, zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale şi furturile din pădurile statului

Anchetatorii nu au pus, încă, pe nimeni sub învinuire, în cazul pădurarului Liviu Pop, de la Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ, din judeţul Maramureş, ucis pe 16 octombrie. Oficialii Parchetului au transmis doar că audierile continuă și că este așteptat rezultatul expertizei medico legale de la București. În schimb, un adolescent de 16 ani a fost arestat preventiv pentru omor calificat și tentativă la tâlhărie calificată în dosarul pădurarului ucis, în noaptea de 12 spre 13 septembrie.

Potrivit procurorilor, tânărul l-ar fi lovit pe pădurar cu o secure. Tânărul era la furat de lemne în pădurea de la marginea localităţii Sireţel. În momentul în care a fost surprins de pădurar, l-a lovit de mai multe ori. Polițiștii l-au identificat și l-au supus unei expertize psihologice care a dovedit că a avut discernământ în momentul comiterii faptelor. Pădurarul, Răducu Gorcioia, din cadrul Ocolului Silvic Pașcani, în vârstă 50 de ani, avea în pază peste 500 de hectare de pădure. Inițial, împreună cu minorul au fost audiați și un alt adolescent de 17 ani și tatăl său, însă anchetatori au stabilit că aceștia nu au avut nicio implicare în atac.

Peste 600 de agresiuni în patru ani

În fața hoților, personalul silvic este lipsit de apărare, spun silvicultorii, care atrag atenția că legea nu le permite pădurarilor să folosească arma din dotare pentru a se apăra. Abia după tragedia din Maramureș, comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, ca personalul silvic cu atribuţii de pază să fie dotat cu armament de serviciu, letal sau neletal. Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva arată că, în ultimii ani, alți patru pădurari au fost omorâți: pădurar Oul Ieronim - Bistrița-Năsăud, pădurar Boboc Dănel - Gorj, pădurar Chiriță Victor - Dolj, pădurar Dogaru Gheorghe - Brașov. De asemenea, peste 650 de pădurari, tehnicieni și ingineri silvici au fost atacați de infractorii surprinși în timp ce tăiau ilegal sau sustrăgeau material lemnos, suferind agresiuni și vătămări corporale grave, amenințări cu moartea, precum și distrugerea unor bunuri precum: mașini, locuințe, anexe gospodărești, sedii administrative, etc..

Drumul bușteanului către profit

Cazul pădurarilor uciși scoate la iveală un fenomen abandonat de autorități, în ultima vreme: jaful din pădurile României. Lipsa de dotare a lucrătorilor silvici care se ocupă de protejarea ariilor împădurite de la noi din țară, fie că sunt de stat, fie că sunt private, a fost neglijată, ani la rând, fapt ce a condus la furturile de masă lemnoasă și la tragedii în masă, prin favorizarea dezechilibrului natural în zone în care, de exemplu, au aut loc massive alunecări de teren sau inundații de proporții. Lucrători silvici chestionați de EVZ, au relatat cum au avut loc aceste jafuri sub oblăduirea unor potentați politici sau funcționari de rang înalt.

Pentru a avea o dimensiune a profitului exploatatorilor de păduri, „Evenimentul zilei” a întrebat mai mulți specialiști în silvicutură și din cadrul Romsilva. Avocatul Pal Antal, unul dintre proprietarii de pădure din județul Harghita, care a fost pădurar și șef de district în Bazinul Gheorghieni, ne-a dezvăluit, de exemplu, că suprafața împădurită din acea zonă s-a redus, drastic, din anul 1990 și până în 2011, cât a fost în activitate, de la circa 22.000 de hectare la aproximativ 14.000. Cu toate acestea, pădurile sunt tăiate zilnic iar marile exploatări se fac, în special, în Composesoratul Gheorgheni, unde sunt păduri private.

„Este un monopol al câtorva firme care exploatează aici. Chiar societatea austriacă (Holzindustrie Schweighofer n.r.) achiziționează bușteni de calitatea I de aici cu circa 450 de lei metrul cub. De acolo, buștenii, în special de rășinoase, sunt duse la fabricile lor iar cheresteaua se vinde cu circa 800-1.000 de lei metro cub, deci un profit aproape dublu”, ne-a explicat Pal Antal.

Hectare de pădure, furate zilnic

În 2014, Green Peace arăta că România deține cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic – aproximativ 2.000.000 hectare, care reprezintă peste 30% din suprafața împădurită a țării. În perioada 1929-2004, suprafața pădurilor de fag și amestec de fag, s-a redus cu circa 400.000 ha, adică cu 20 %, iar agresiunea continuă, de aceea este foarte importantă protejarea lor. Din punctul de vedere al gradului de împădurire, la nivel european, România era încadrată la 13 %, , cu 5,1% sub media europeană de 32,4%.

Jaf organizat sub cinci miniștri

Dintr-un raport al Curţii de Conturi reiese că în România se exploatează zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale şi furturile din pădurile statului. În aceste condiţii, în intervalul 1990-2011 s-au tăiat ilegal peste 80 milioane de metri cubi de lemn, echivalentul a circa 366.000 de hectare, care pot fi evaluate la peste 5 miliarde de euro, la un preţ minim de 70 de euro pe metrul cub. Șefii pădurilor din această perioadă, arată documentele DNA, fac parte din lanțul tăierilor ilegale care au favorizat firma afaceristului Traian Larionesei – Frasinul SRL Anieș.

Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că firma austriacă ar fi exploatat, în perioada 2009 – 2012, cu girul șefilor Romsilva, masă lemnoasă atât din fondul forestier din Bistrița-Năsăud, cât și din cel administrat de alte direcții silvice – Maramureș, Mureș, Neamț, Suceava. În acea perioada, miniștri ai Agriculturii, responsabili de gestionarea „aurului verde”, au fost: Ilie Sârbu, Mihail Dumitru, Valeriu Tabără, Stelian Fuia și Daniel Constantin.

„Șeful pădurilor ”, susținut de Borbely la deputăție

Un localnic din Joseni, județul Harghita, Pal Imre, a povestit, pentru EVZ, că a primi vizita celor de la „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al MAI, care s-au interesat de Melles Elod fostul şef al Ocolului Silvic Gheorghieni, în perioada 2000-2004, exact atunci când au fost constatate cele mai mari defrişări din Harghita. În calitate de lider al Organizaţiei de tineret a UDMR, Melles Elod a candidat, în 2004, pe listele acestui partid la Camera Deputaţilor, susţinut de Laszlo Borbely, fost ministru și actual consilier de stat care coordonează Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Melles Elod a fost cercetat de autorităţi în mai multe dosare penale ca urmare a sesizărilor făcute de foşti angajaţi ai Ocolului Silvic. Unul dintre aceştia, avocatul Pal Antal, fost tehnician însărcinat cu paza la Ocolul Silvic Gheorgheni, ne-a pus la dispoziţie mai multe memorii adresate autorităţilor locale şi centrale în care erau descris modul în care s-au făcut defrişări masive şi cum statul a fost păgubit, numai în anul 2003, cu 17 miliarde de lei vechi.