Pacepa, un Harry Potter al spionajului. „În premieră mondială”, Pacepa a facut dezvăluiri. Din nefericire, la 77 de ani, memoria pensionarului a început să-i joace feste ori serverul de documentare al CIA a fost legat la „Cartoon Network”.

Pacepa susține că tatăl său a fost condamnat de Garda de Fier pentru că a fost prins ascultând “Vocea Americii”, deși la ora la care VOA a început să emită – noiembrie 1942 – legionarii înfundau de mult pușcăriile antonesciene sau luaseră calea exilului. Viața „celebrului spion” e spoită mai ceva decât cea a unei bătrâne cocote, care susține că a studiat la un pension de domnișoare.

Un debut în cariera de ilegalist pentru care l-ar fi invidiat și Ceaușescu

La 15 ani răspândea fluturași antinaziști și își plătea chiria din vânzarea „Scînteii”, iar seara dădea meditații la matematică! Un debut în cariera de ilegalist pentru care l-ar fi invidiat și Ceaușescu. Brusc, dupa câteva luni, se apucă să poarte cruce, ca să-i facă în ciudă tatălui său, un comunist, și se înscrie în „Young Friends of the United States”.

Absolut întâmplător, din șef la o tinichigerie, cinstitul său părinte ajunge translator al generalului sovietic Rodion Malinovski, spaima României ocupate. Și, ce să vezi, scenariu de bestseller, Hollywood curat… Democrat, consilierul sovieticilor nu avea nimic împotrivă ca progenitura sa, acest Harry Potter al spionajului, să se înhăiteze cu băieții unchiului Sam.

Suspans total, mai ceva ca-n Agatha Christie. În câteva luni, poveste de capă și spadă, aventură și magie: ilegalist, antifascist, cruce, pro-american, arestat că purta insigna cu chipul regelui. O bibliografie care, dacă ar fi reală, i-ar fi oferit un strălucit viitor de deținut politic. Numai că viața a fost crudă și nedreaptă, iar Pacepa a devenit securist la 23 de ani.

Pacepa, un Harry Potter al spionajului. Îl umilește postum pe Moruzov

A facut-o însă, așa, în scârbă, da’, ca să nu îi iasă vorbe, a fost silitor. Ca un Făt-Frumos cu grade, în trei ani ajunge maior, iar la 29 de ani îl umilește postum pe Moruzov, fiind numit șef adjunct al Misiunii Române în RFG.

Adevărul este ca Pacepa ne ia de proști, livrându-ne aceste povești ridicole care pot fi desființate de orice elev de liceu. Nici cu Pleșiță nu ne e rușine, dar parcă Pacepa îl întrece.

Sprijinul acordat SUA e o alta gogoașă: americanii aveau nevoie de un agent în România, nu de un pensionar ramolit în Florida, iar FBI a luat-o cu munca de la capăt, pe urmele noilor spioni români trimiși peste Ocean după 1978.

Un bișnițar cu grade și fără scrupule

Cel mult poveștile vânătorești ale lui Pacepa îi pot fascina pe cititorii lui Pavel Coruț: el l-a înfundat pe Carlos Șacalul, el a furat „Leopard”-ul din Germania, deși în arhiva SIE nu cred că exista vreun tanc, președinții SUA nu sună la Pentagon, ci la el, să-l consulte în orice problemă, de la atacarea Irakului la castrarea cotoiului.

În fapt, Pacepa a fost un bișnițar cu grade și fără scrupule, iar dezvăluirile lui Mihai Pelin au făcut un așa prăpăd în biografia „eroului”, îl dor așa de tare, încât îl citează în fiecare interviu mai ceva decât pe fostul său stăpân căruia i-a jurat credință – Ceaușescu.

Pacepa intră totuși în legendă. Puțini oameni se pot mândri că au lucrat, pe state de plată, pentru Securitatea română, KGB și CIA, câteodată pentru toate concomitent.