Pacepa, cel mai important dezertor din spionajul românesc. Fostul șef al SIE rupe tăcerea

Ion Mihai Pacepa (născut pe 28 octombrie 1928 și decedat în februarie 2021) a fost un general român și cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a dezertat către Occident. Născut în România, Pacepa a ocupat poziții importante în cadrul aparatului de securitate al statului sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu.

Pacepa a fost unul din cei mai importanți dezertori din spionajul românesc. A scris o carte în anii '80, Orizonturi Roșii, în colaborare cu CIA. O carte plină de lucruri inventate sau exagerate, dar cu un efect devastator. Cartea lui Pacepa a avut un efect puternic în România și în rândul liderilor blocului comunist, diminuând statutul lui Ceaușescu. Ceaușescu nu l-a iertat niciodată.

Ion Mihai Pacepa, un fost general de Securitate din România, a evitat executarea unei sentințe la moarte. Condamnare care nu a fost niciodată pusă în practică, deoarece nu a mai fost găsit. Această sentință a fost anulată în 1999 de Curtea Supremă a României. Pacepa a decedat din cauze naturale în februarie 2021.

Pacepa, dezertarea și colaborarea cu SUA

Generalul Pacepa este recunoscut ca fiind cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic într-o țară NATO. În decursul a zece ani, el a colaborat cu guvernul Statelor Unite în operațiuni împotriva serviciilor de spionaj sovietice. În cele peste patru decenii de când a fugit din România, acesta a scris cărți și articole. Dezvăluind informații despre regimul comunist românesc și relațiile lui Nicolae Ceaușescu cu liderii blocului comunist. Multe secrete au ieșit la lumină.

Insula fantomă, cea mai ciudată destinație din lume. Puțini oameni reușesc să ajungă pe ea

Șeful Microsoft dezvăluie întrebarea decisivă a interviului de angajare. Asta face marea diferență

Motivația dezertării lui Pacepa

Într-un interviu cu Victor Ciutacu la România TV, Cătălin Harnagea, fost șef al SIE (Serviciul de Informații Externe), a adus noi informații despre fuga sa în SUA. Potrivit lui Harnagea, Generalul nu era doar un oficial important în structura informativă. Avea și acces neîngrădit la familia Ceaușescu. Se speculează că dezertarea generalului a fost motivată de teama de a fi înlăturat de Ceaușescu. Din cauza acuzațiilor de lăcomie și abuzuri materiale. Documentele SIE prezentau o perspectivă diferită față de cele ale Securității. Lăsând motivele exacte ale dezertării lui neclare.

„Nu era o persoană neapărat importantă în structura informativă, ci mai degrabă în familia Ceauşescu. Generalul avea intrare în casa lui Ceauşescu la orice oră și când îşi dorea. Din acest motiv există foarte multe poveşti, diferențe de opinii, că ar fi plecat că făcuse lucruri nepermise la vremea aia, nepermise din poziţia pe care o avea, şi Ceauşescu îi pregătea debarcarea.

Am fost curios de ce s-a întâmplat cu el. SIE avea un fel de document făcut de serviciu, de fapt atunci s-a făcut o anchetă de către Direcţia Securităţii, şi o altă anchetă făcuta de SIE. În ceea ce am văzut eu, lucrurile erau diferite faţă de ancheta făcută de Securitate. În ancheta făcută de Securitate erau tot felul de lucruri care ţineau mai mult de avantaje materiale de care profitase şi profita gen. Pacepa, ce au găsit în casă, tot felul de amănunte care duceau la ideea că a plecat fiindcă Ceauşescu ar fi aflat de lăcomia generalului, care prefera să profite cât mai mult din punct de vedere material decât politic.

În ancheta facuta de SIE, lucrurile erau ambigue. Nu se făcea referire la partea materială, 20 de covoare, 30 de videocasetofoane. În ancheta făcută de Direcţia de Informaţii Externe se facea referire vag la partea materiala. Dar ce era interesant era că nu existau concluzii, de ce Pacepa a ales sa plece şi să îşi lase fata aici, cu risc major, într-un moment în care Ceauşescu era pe cai mari, în anii 78.

Nu era problemă politică, generalul o ducea bine. În documentul pe care eu l-am citit, în ancheta făcută de SIE, nu erau concluzii referitoare la motivul pentru care a preferat sa plece. În ancheta facuta de Direcția Securităţii, motivul era clar: Ceauşescu voia să-l schimbe din cauza lăcomiei şi atunci generalul a preferat să plece, să-şi urmeze un drum mai avantajos material.

Iniţial, el a plecat în Germania, la Bonn, unde era ambasada pe vremea aia. Contactase înainte ambasada americană şi a fost extras de la hotel, de lângă domul din Koln, de doi ofiteri de informatii americani. L-au luat, l-au urcat în avion, l-au dus la o bază americană unde l-au ţinut mult timp.

Povestea pe care şi el mi-a spus-o e că americanii nu au crezut niciodată că el a fost singurul ofiţer la rangul pe care îl avea care dezertase din sistem în cei 50 ani comunism

Extracția și viața Generalului în SUA

În 1978, Pacepa a fost extras din Berlin de către ofițeri de informații americani. A fost ținut pentru o perioadă îndelungată într-o bază militară SUA pentru verificări. Harnagea menționează că fuga lui Pacepa a fost aranjată rapid. Pentru a evita detectarea, și din teama că în rândul ofițerilor americani s-ar fi putut afla spioni ruși. Odată ajuns în SUA, Pacepa a fost recunoscut ca dezertor. A colaborat cu autoritățile americane, oferind informații detaliate despre operațiunile de spionaj românești și sovietice.

Plecarea lui a fost aranjată, dar nu cu mult inainte, fiindca a preferat să o facă din scurt ca să nu se afle de povestea asta. Îi era teamă că exista prinre ofiţerii de informaţii americani şi unii care erau surse ale spionajului rusesc. De asta s-a ferit şi a vrut să facă plecarea din scurt.

Odată ajuns în America, statutul gen. Pacepa a fost cel de dezertor. Americanii l-au recunoscut, l-au verificat, tot sistemul de verificare nu doar al României, dar şi cel rusesc a acţionat în aşa fel încât americanii au crezut că nu e agent dublu, să se infiltreze în sistemul american.

Din cauza asta nu a primit cetăţenia americană foarte repede, a fost tinut luni de zile, interogat, cu greu l-au crezut ca e sincer si că a vrut să dezerteze ca să aibă ocazia să spună ce se întâmplă nu neapărat în România, ci cu Ceauşescu. Americanii au fost extrem de interesaţi de ceea ce avea Pacepa de spus. S-a povestit că multi agenţi români au căzut după plecarea lui Pacepa.

Pacepa nu cunoștea spionii care fuseseră trimişi cu o anumită pregătire, acea pregătire mai specială, pentru ‘fantome’, adică cei cărora li se schimba identitatea total şi erau folosiţi la anumite comenzi, contacte pentru a afla informatii. Pacepa nu a avut acces la identitatea grupului acestuia de fantome, dar Ceauşescu, în nebunia care l-a apucat după plecarea lui Pacepa (stiti ca, in momentul în care a plecat Pacepa, Ceauşescu a schimbat şi denumirea Direcției de Informații Externe, să nu pară că e importantă, în Centrul de Informații Externe), a cerut ca toata lumea sa vina in tara si atunci a fost un şoc tocmai în grupul special pregatit de fantome, obligate să renunţe la familii, la anumite privilegii, să vină toţi în ţară.

Oamenii ăştia au fost preluaţi din sistem la un nivel sub ce erau capabile să faca respectivele personaje pregatite 3-4 ani. Erau practic scoși din identitatea lor, li se dadea alta identitate de la nastere pana la vârsta la care aveau sa invete ce nu facusera in vata lor, erau pusi in pielea altora. Scoaterea lor din tara nu era ca la alti ofiteri, erau pusi sa se descurce pe pielea lor. Au fost cazuri in care au fost prinsi si nu a intervenit nimeni pentru ei, bătuţi, băgaţi la închisoare.

Pregătirea lor era foarte  complicată, era greu sa ii pregatesti, nu faceau fata, nu tineau minte amanunte. Un agent special pregatit putea să se întâlnească cu un aşa-zis coleg de facultate şi să îl întrebe detalii: tu unde ai fost si la ce ai fost si cand ai terminat. Daca nu stiai amanunte, isi dadea seama. Unii nu rezistau, nu aveau memorie, pricepere, curaj, dar au fost persoane si agenti antrenati in felul asta care au ajuns in functii importante.

Toata metoda asta a fost inventata de rusi. În lagărul comunist era usor sa schimbi identitatea pentru ca totul era sub un control al statului. Şi acum exista agenti sau urmasi sau copii ai unor agenti care pot functiona la semnal sau cand li se cere, a mai dezvăluit Cătălin Harnagea.

Legăturile sale cu Ronald Reagan

Ion Mihai Pacepa a fost foarte apreciat de Ronald Reagan. El a scris o carte despre experiențele sale, care a fost criticată pentru unele exagerări, dar a avut un impact semnificativ, fiind difuzată inclusiv de postul de radio Europa Liberă.  Reagan, cunoscut pentru simțul umorului, a apreciat atât valoarea politică, cât și pe cea de divertisment a cărții sale.

Această poveste complexă a vieții sale scoate în evidență o perioadă tumultuoasă din istoria recentă a României și a Războiului Rece, reflectând intrigile și pericolele lumii spionajului internațional.