Data de 22 iulie rămâne în calendarul norvegienilor ca o zi neagră, în care s-a produs una dintre cele mai mari atrocităţi din vremuri de pace din istoria modernă. Teroristul de extremă-dreapta Anders Behring Breivik a fost prins, atunci, de poliţişti pe insula Utoeya, după ce a tras la întâmplare în mulţime şi a ucis 69 şi a rănit 33 dintre tinerii adunaţi acolo, majoritatea adolescenţi, membri ai organizaţiei de tineret a Partidului Laburist. Cu doar câteva ore înainte aruncase în aer o maşină în centrul capitalei Oslo, ucigând 8 persoane şi rănind alte 209.

77 de oameni au murit şi alţi 242 au fost răniţi, în atacurile sângeroase comise de extremistul Anders Breivik

Procesul lui Breivik s-a încheiat acum o lună, după 10 luni de audieri, iar verdictul urmează să fie dat de judecători în 24 august. Teroristul a declarat de mai multe ori, pe parcursul procesului, că victimele şi-au meritat soarta, pentru că au contribuit la "islamizarea Norvegiei".
Circa 75% dintre norvegieni, arată un sondaj, vor ca ucigaşul să meargă la închisoare, nu la psihiatrie

Norvegia, ţară democrată şi paşnică, i-a permis lui Breivik să aibă parte de o judecată corectă la tribunal, acum, însă, oamenii vor să lase deoparte această poveste şi, odată cu pedeapsa ce i se va da, să-i îngroape şi ideile, comentează publicaţia săptămânală americană "TIME". În acelaşi timp, tineretul laburist încearcă să reabiliteze insula Utoeya, locul unde aveau loc reuniunile sale, de câteva decenii. Acolo s-a desfăşurat, ieri, o ceremonie religioasă în memoria victimelor.

Liderul tinerilor laburişti, Eskil Pedersen, spune că indiferent cât de sângeros a fost, atentatul nu va reuşi să şteargă 60 de ani de amintiri frumoase legate de acea insulă."Să fim acolo este cel mai potrivit mod de a marca împlinirea unui an. Nu ne grăbim, dar considerăm că într-o zi trebuie să venim iar aici, aşa cum făceam până anul trecut", a spus el.
Nu vor să vorbească decât despre victime

Supravieţuitorii se concentrează acum pe combaterea ideilor lui Breivik, cu mai multă toleranţă şi o dorinţă mai mare de a se asigura că societatea deschisă şi instituţiile democratice din Norvegia nu se vor schimba.

Obiectivul lui Breivik de a schimba societatea nordică nu a fost atins. Nu s-au înmulţit poliţiştii pe străzi, politicienii au rămas accesibili, copiii se joacă în continuare pe trotuare şi maşinile pot fi parcate în faţa Parlamentului, explică norvegienii. Doar că ţinta lui Breivik, Partidul Laburist, a crescut în sondaje, în timp ce Partidul Progresist, din care făcea parte teroristul, a fost învins lamentabil în alegerile locale.