Orașul dispărut al lui Alexandru cel Mare a fost găsit în Irak. Cercetătorii vorbesc despre o descoperire „absolut uimitoare”

Alexandru cel Mare / sursa foto: dreamstime.com

Arheologii au confirmat localizarea unui oraș antic fondat de Alexandru cel Mare, care a rămas pierdut timp de aproape două milenii.

Descoperirea a fost realizată în sudul Irakului, în apropierea Golfului Persic, și oferă noi perspective asupra comerțului și organizării urbane din lumea antică. Cercetările arată că situl identificat corespunde orașului Alexandria de pe Tigru, fondat în anul 324 î.Hr. în timpul campaniilor lui Alexandru cel Mare.

Potrivit arheologilor, orașul a fost un important port comercial care conecta rutele dintre India, Mesopotamia și lumea mediteraneană. De-a lungul secolelor, orașul a dispărut din documentele istorice, în parte din cauza schimbării cursului râului Tigru și a inundațiilor care au afectat zona.

Descoperirea actuală a fost posibilă datorită tehnologiilor moderne de cartografiere și scanare geofizică, care au permis cercetătorilor să identifice structuri urbane complexe ascunse sub sol. Studiul sitului ar putea oferi informații importante despre urbanismul elenistic și despre imperiile care au controlat regiunea după moartea lui Alexandru cel Mare.

Localizarea unui oraș menționat în sursele istorice

Alexandria de pe Tigru era cunoscută din scrierile unor autori antici, însă locația exactă a orașului a rămas mult timp necunoscută. Sursele istorice indicau faptul că orașul se afla în sudul Mesopotamiei, la intersecția dintre rutele fluviale ale râului Tigru și rutele maritime din Golful Persic.

Cercetările recente confirmă că situl se află în sudul Irakului, într-o regiune strategică pentru comerțul antic. Orașul a fost fondat în secolul al IV-lea î.Hr. și a servit drept punct de legătură între diferite zone comerciale ale lumii antice.

Istoricii consideră că alegerea locului nu a fost întâmplătoare. Poziția geografică permitea accesul atât la rutele fluviale din interiorul Mesopotamiei, cât și la rutele maritime care duceau către India și Asia de Sud.

Arheologul Stefan R. Hauser, profesor la Universitatea din Konstanz din Germania, a explicat că amplasarea orașului reflecta importanța strategică a zonei pentru comerțul antic. Potrivit acestuia, orașul a fost construit într-un punct de intersecție între râu și mare.

Rolul orașului în comerțul antic

La momentul fondării sale, regiunea sudică a Mesopotamiei avea nevoie de un nou port comercial care să faciliteze schimburile cu India și cu alte regiuni ale Oceanului Indian.

Arheologii susțin că Alexandru cel Mare ar fi ales personal locul pentru construirea orașului în anul 324 î.Hr., bazându-se pe surse istorice mai vechi citate de autorul roman Pliniu cel Bătrân.

Orașul a devenit astfel un nod comercial major în rețeaua de schimburi economice dintre Orient și lumea mediteraneană.

Poziția sa strategică a permis transportul de bunuri precum mirodenii, textile, metale sau pietre semiprețioase între India, Mesopotamia și porturile mediteraneene.

În perioada elenistică și în epocile care au urmat, orașul a continuat să fie un centru comercial activ. Ulterior, el a fost cunoscut sub numele de Charax Spasinou, un oraș portuar important în regiune.

Tehnologia modernă care a permis identificarea sitului

Descoperirea actuală este rezultatul unui proiect arheologic început în anii 2010. Cercetătorii au utilizat imagini aeriene realizate cu drone și scanări geofizice pentru a analiza structurile îngropate sub suprafața solului.

Aceste tehnologii permit detectarea zidurilor, străzilor și clădirilor fără a fi necesare săpături arheologice extinse.

Potrivit specialiștilor, analiza datelor obținute a scos la iveală planul urban al orașului, inclusiv ziduri de apărare, străzi și cartiere.

Arheologul Stefan R. Hauser a subliniat calitatea datelor obținute prin aceste metode moderne. El a declarat că „calitatea dovezilor geofizice este absolut uimitoare, iar conservarea clădirilor este surprinzător de bună”.

Cercetătorul a explicat că scanările au permis identificarea zidurilor orașului imediat sub suprafața solului, ceea ce a facilitat analiza structurii urbane.

Dimensiunile orașului antic

Analiza preliminară arată că orașul avea o suprafață de aproximativ 2,5 mile pătrate, adică peste șase kilometri pătrați.

Pentru perioada antică, această dimensiune este considerată foarte mare, iar cercetătorii au remarcat dimensiunea neobișnuită a cartierelor urbane.

Stefan Hauser a afirmat că „dimensiunea cartierelor orașului este extraordinară”, explicând că acestea depășesc chiar și dimensiunile cartierelor din unele capitale importante ale epocii.

El a adăugat că structura urbană identificată depășește dimensiunile unor orașe importante din perioada elenistică, precum Seleucia de pe Tigru sau Alexandria din Egipt.

Pe lângă locuințe și străzi, cercetătorii au identificat și structuri asociate activităților economice, inclusiv ateliere și cuptoare.

Structuri urbane descoperite în sit

Scanările geofizice și observațiile de teren au permis identificarea unor elemente importante ale orașului antic.

Printre acestea se numără temple, ateliere industriale, cuptoare și rămășițele unui sistem de porturi și canale care conectau orașul cu rutele comerciale maritime.

De asemenea, cercetătorii au identificat fortificații și ziduri de apărare, care indică faptul că orașul avea un sistem de protecție împotriva atacurilor.

Aceste descoperiri sugerează că Alexandria de pe Tigru a fost o metropolă planificată, construită după modele urbanistice specifice orașelor elenistice.

Condițiile dificile ale cercetărilor arheologice

Lucrările de cercetare s-au desfășurat în condiții dificile, în special din cauza situației de securitate din regiune.

În perioada în care proiectul a început, anumite zone din Irak erau afectate de conflicte armate, iar cercetările au fost realizate sub supravegherea autorităților.

Universitatea din Konstanz a precizat într-un comunicat că echipele de arheologi au avut permisiunea să efectueze doar studii de suprafață, sub supravegherea militarilor sau a poliției.

În plus, temperaturile ridicate din timpul verii reprezintă o provocare majoră pentru cercetători. În regiune, temperaturile pot depăși frecvent 49 de grade Celsius, iar poluarea aerului reprezintă o altă dificultate pentru echipele de teren.

Declinul și dispariția orașului

În ciuda importanței sale comerciale, Alexandria de pe Tigru a intrat treptat în declin.

Istoricii consideră că unul dintre factorii principali a fost schimbarea cursului râului Tigru în secolul al III-lea d.Hr., ceea ce a afectat accesul la port și la rutele comerciale.

În plus, zona a fost afectată de inundații repetate, care au deteriorat infrastructura orașului.

Stefan Hauser a explicat că orașul a fost „inundat în mod repetat”, însă structurile sale s-au păstrat într-o stare surprinzător de bună.

În timp, orașul a fost abandonat și a dispărut din documentele istorice.

Importanța descoperirii pentru cercetarea istorică

Arheologii consideră că situl descoperit ar putea oferi informații valoroase despre Imperiul Part, o putere regională care a controlat zona după perioada elenistică.

Stefan Hauser a explicat că această civilizație este încă insuficient studiată de istorici. El a declarat că „nu există o sinteză utilă despre istoria, structura și cultura acestui imperiu”.

Potrivit cercetătorilor, situl ar putea ajuta la completarea lacunelor din cunoașterea istoriei regiunii.

Un alt aspect important este faptul că situl nu a fost ocupat în perioadele ulterioare, ceea ce permite cercetătorilor să analizeze structura orașului fără modificările aduse de construcții mai recente.

Hauser a explicat că cercetătorii au „șansa aproape unică de a reconstrui întregul plan al orașului prin cercetări geofizice”.

Planurile pentru cercetările viitoare

Echipa internațională de cercetători intenționează să continue studiile asupra sitului și să extindă analiza geofizică a zonei.

Arheologii speră să obțină finanțare pentru săpături arheologice mai ample, care ar putea scoate la lumină artefacte, clădiri și infrastructuri urbane bine conservate.

Printre obiectivele viitoare ale proiectului se numără investigarea cartierelor orașului și a atelierelor industriale descoperite în urma scanărilor geofizice.

Cercetătorii speră că studiile viitoare vor oferi o imagine mai clară