Orașele mici din România sunt destinate să ajungă ruine urbane din cauza unui motiv surprinzător

România se află într-un moment critic în relația sa cu fondurile europene, iar orașele mici sunt printre cele mai expuse riscului de a pierde bani care ar putea schimba radical infrastructura locală.

Deși sumele puse la dispoziție prin mecanismele europene sunt fără precedent, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență, realitatea din teritoriu arată că multe primării nu reușesc nici măcar să treacă de faza de proiectare. Problema nu este lipsa nevoilor sau a ideilor, ci lipsa oamenilor capabili să transforme aceste nevoi în proiecte eligibile.

Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, rata de implementare a proiectelor este profund dezechilibrată.

Marile municipii și consiliile județene concentrează cea mai mare parte a contractelor semnate, în timp ce orașele mici rămân în urmă, cu proiecte respinse, amânate sau abandonate. În multe cazuri, administrațiile locale nu au în aparatul propriu nici măcar un specialist în fonduri europene, iar externalizarea serviciilor de proiectare este fie prea costisitoare, fie prost gestionată.

Elena Cârstea, luptă grea după accidentul vascular. Artista a apărut în scaun cu rotile

Vești proaste pentru cei care muncesc: numărul de pensionari este în creștere, potrivit datelor INS

PNRR scoate la suprafață un dezechilibru vechi dintre administrațiile mari și orașele mici

PNRR a fost gândit ca un instrument de accelerare a investițiilor publice, cu termene clare și condiții stricte. Tocmai aceste condiții au scos însă la iveală slăbiciunile cronice ale administrațiilor locale mici. Documentațiile trebuie pregătite rapid, studiile de fezabilitate trebuie să respecte standarde europene, iar indicatorii de mediu și de eficiență energetică sunt obligatorii.

În lipsa proiectanților și a managerilor de proiect, multe primării au ratat apeluri de finanțare încă din primele luni. Altele au depus proiecte incomplete, care au necesitat corecții succesive, pierzând timp prețios. Conform rapoartelor de monitorizare PNRR, întârzierile din faza de pregătire sunt printre cele mai frecvente cauze ale blocajelor în implementare, iar orașele mici sunt menționate constant ca fiind cele mai vulnerabile.

Curtea de Conturi avertizează că lipsa capacității administrative duce direct la pierderea fondurilor și la investiții ratate

Problema nu este doar una tehnică, ci una structurală, semnalată în mod repetat de Curtea de Conturi. În rapoartele sale anuale, instituția arată că multe unități administrativ-teritoriale funcționează cu personal insuficient și slab specializat, în special în domeniul investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Auditorii au constatat situații în care aceeași persoană se ocupă simultan de urbanism, achiziții publice, investiții și relația cu finanțatorii europeni. În aceste condiții, respectarea procedurilor devine aproape imposibilă, iar riscul de erori crește exponențial. Consecința directă este pierderea finanțării sau aplicarea de corecții financiare care fac proiectele neviabile pentru bugetele locale.

Fără proiecte, orașele mici pierd drumuri, școli, rețele de utilități și șansa de a-și opri declinul demografic

Efectele lipsei de capacitate administrativă nu rămân la nivel abstract. Ele se traduc în investiții care nu se mai fac. Rețele de apă și canalizare rămân nefinalizate, școli și grădinițe nu sunt modernizate, clădiri publice continuă să consume energie ineficient, iar infrastructura locală se degradează.

În același timp, decalajele dintre orașele mici și centrele urbane mari se adâncesc. Fondurile europene, care ar trebui să reducă diferențele regionale, ajung să le accentueze. Orașele care nu pot atrage investiții pierd populație, forță de muncă și perspective de dezvoltare, intrând într-un cerc vicios greu de rupt.

Comisia Europeană cere României soluții, dar fără oameni pregătiți la nivel local problemele se vor repeta

La nivel european, problema este cunoscută. Comisia Europeană a cerut în mod constant României să își întărească capacitatea administrativă, în special la nivel local. Recomandările vizează programe de formare, structuri de sprijin tehnic și simplificarea procedurilor, însă implementarea acestor măsuri este lentă și inegală.

Fără investiții în resursa umană din primării, fondurile europene vor continua să fie accesibile doar pe hârtie pentru multe comunități. Orașele mici nu duc lipsă de nevoi sau de proiecte utile, ci de oamenii care să știe să le scrie, să le apere și să le implementeze corect.

În lipsa proiectanților, fondurile europene rămân o oportunitate ratată pentru comunitățile care au cea mai mare nevoie de ele

În esență, pierderea banilor europeni în orașele mici nu este rezultatul unui eșec izolat, ci al unei probleme sistemice. Atâta timp cât administrațiile locale nu vor avea proiectanți, specialiști și echipe dedicate, fondurile vor continua să se concentreze în aceleași zone dezvoltate. Pentru restul țării, șansa de modernizare riscă să se întoarcă, din nou, la Bruxelles, nefolosită.