Poziția SUA cu privire la realitățile politice din Europa de Est se schimbă. Accentul nu se mai pune pe protejarea instituțiilor democratice împotriva ingerinței Rusiei. După cum a subliniat vicepreședintele SUA JD Vance la Conferința de securitate de la München, riscurile pentru democrațiile europene se bazează pe amenințări interne, nu pe cele geopolitice.

Anularea alegerilor din cauza vicierii votului prin manipularea algoritmilor de pe rețelele de socializare reprezintă, pentru administrația Washington, o abatere de la valorile democratice. Așa a catalogat JD Vance decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale din decembrie 2024. La fel de categoric și critic este și părerea părții americane cu privire la lupta împotriva dezinformării, pe care JD Vance a comparat-o cu o practică sovietică.

Retorica Washingtonului arată antipatie față de restricțiile impuse surselor mass-media suspectate de promovarea agendei politice de extremă dreaptă și de atacul forțelor liberale occidentale. În același timp, în rândul republicanilor americani există o intoleranță acută față de excluderea actorilor politici considerați iliberali, așa cum arată preocuparea lui Vance pentru România și cazul lui Călin Georgescu. Aceste manifestări ale noii politici externe americane nu pot decât să îngrijoreze Chișinăul.

Din 2023, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) s-a concentrat pe dizolvarea Partidului Șor, declarat neconstituțional din cauza finanțării ilegale și a acțiunilor care ar pune în pericol independența și suveranitatea Republicii Moldova. În aceeași perioadă, guvernarea moldoveană a promovat includerea diverșilor actori politici din țară în lista sancțiunilor internaționale pentru acuzațiile de ingerință rusă. Au fost suspendate și licențele a peste 10 instituții media, acuzate că facilitează propaganda rusă. Deși măsurile restrictive ale autorităților moldovenești au fost aplicate până la victoria lui Donald Trump din noiembrie 2024 și inițierea mandatului său pe 20 ianuarie, acestea nu vor fi trecute cu vederea de noua administrație de la Washington.

Deocamdată, însă, SUA nu și-a exprimat interesul pentru anularea sancțiunilor aplicate actorilor politici moldoveni în legătură cu acțiunile hibride rusești de destabilizare a Republicii Moldova. Un prim test pentru a vedea atitudinea SUA va fi când și dacă guvernul de la Chișinău va decide să excludă partide politice din alegeri, precum s-a făcut în 2023 și 2024 în cazul Partidului „Șansa”, afiliat Blocului Victoriei, coordonat și finanțat de la Moscova de fugarul Ilan Șor.

Posibila influență a realităților politice românești asupra Republicii Moldova

Exponenții administrației Donald Trump, de la Elon Musk și JD Vance până la Richard Grenell, se referă la cazul românesc de anulare a alegerilor pe un ton extrem de negativ. Ei resping argumentul că Rusia a fost implicată sau că această ingerință a avut efecte semnificative. SUA nu cred că interferența informațională malignă a actorilor (pro-)ruși este capabilă să răstoarne rezultatele alegerilor în detrimentul democrațiilor liberale. Evenimentele din România sunt văzute de echipa Trump ca un precedent serios în cadrul NATO, care este folosit împotriva forțelor iliberale. Există dovezi că partidele politice de extremă-dreapta, cu sau fără cererea lor, beneficiază de o atenție mediatică pozitivă din partea surselor rusești, în special înainte de alegeri.

Reacția administrației Trump la situația din România este un semnal politic transmis atât României, cât și altor state nord-atlantice, privind inacceptabilitatea eliminării actorilor politici din competiție din motive geopolitice, precum interferența Rusiei și/sau Chinei. Mesajul echipei lui Trump vine să semnaleze posibile costuri politice pe care le-ar putea simți Bucureștiul, dacă suveranistul Călin Georgescu, suspectat de legături și/sau aliniere cu Rusia, va fi exclus de la noile alegeri prezidențiale, programate pentru luna mai.

O posibilă victorie a lui Georgescu în România ar putea avea efecte asupra alegerilor legislative din Republica Moldova. Recent apărut, Blocul „Alternativa” se poziționează ca o forță politică pro-europeană, cu elemente suveraniste, care va concura cu PAS la alegeri. Acest bloc a fost descris ca un proiect rusesc de către reprezentanții societății civile și ai instituțiilor media, ale căror narațiuni se aliniază foarte mult cu discursul guvernării.

Acuzațiile de ingerință rusă ar fi insuficiente pentru a exclude din alegeri Blocul „Alternativa”, după exemplul Partidului "Șansa", a cărui eliminare de la alegerile din 2023 și 2024 a fost determinată de acuzații de finanțare ilegală. În orice caz, indiferent de argumentul invocat pentru excluderea partidelor de opoziție moldovenești de la alegeri, este foarte improbabil ca Ambasada SUA la Chișinău să susțină o astfel de decizie a PAS-ului.

Inspirate de declarațiile americane privind cazul României, partidele politice de opoziție din Republica Moldova și-ar putea căuta prieteni la Washington pentru a stabili canale directe de comunicare. În așteptarea unor eventuale restricții din motive geopolitice, opoziția de la Chișinău, acuzată de relații ascunse cu Kremlinul, vede în agenda anti-globalistă americană niște garanții politice în interiorul Republicii Moldova. În prezent, forțele politice de opoziție care se pronunță în favoarea integrării europene au șanse mai mari de a obține parteneri la Washington decât la Bruxelles, deoarece instituțiile europene susțin practic necondiționat guvernul PAS-Maia Sandu.

Scenariul 1. Opoziţia alternativă (cel puțin declarativ) pro-europeană reuşeşte să stabilească contacte cu Washingtonul în detrimentul intereselor PAS-ului. Suspendarea activității USAID și critica SUA față de anularea alegerilor din România pe motiv de ingerință rusă creează premise pentru forțele de opoziție din Republica Moldova, care sunt atacate cu speculații că ar reprezenta interesele Rusiei. Dacă Bruxellesul ignoră aceste forțe politice, bazându-se strict pe o ipotetică longevitate politică a PAS, atunci opoziția cu un discurs pro-occidental își va căuta prieteni la Washington.

Scenariul 2. Concurență între PAS și opoziția alternativă pro-europeană pentru sprijin politic la Washington. Un astfel de scenariu ar impune PAS și Maia Sandu să-și schimbe cercul de prieteni din UE, distanțându-se de conducerea Comisiei Europene și, respectiv, a Partidului Popular European, care ajută guvernul de la Chișinău prin asistență politică și financiară europeană.

Scenariul 3. Drumul spre Washington trece prin București. Alegerile prezidențiale din România și rezultatul lor pot avea un impact asupra contactelor forțelor politice de guvernământ și de opoziție moldovenești cu Washingtonul. O posibilă victorie a lui Georgescu (sau a altui reprezentant al forțelor de extremă dreapta) sau, dimpotrivă, excluderea acestora de la alegeri, inclusiv în ultima sută de metri, va genera reacții în SUA. Excluderea lui Georgescu va alerta elitele europene pro-Trump, creând dificultăți pentru un comportament similar din partea guvernării pro-eurocrate de la Chișinău. Iar o victorie a lui Georgescu ar putea crea o punte suplimentară pentru opoziția moldovenească, care se declară pro-UE, cu Washingtonul înaintea alegerilor parlamentare.