La mai bine de 30 de ani după ce Elena Ceaușescu a dispărut, mai mulți cercetători români și străini demască impoatura. Experții cer să nu i se mai atribuie lucrări științifice pe care aceasta nu le-a scris niciodată, ci doar le-a semnat în mod fraudulos.

Printre cei care au solicitat acest lucru de la mai multe grupuri editoriale prestigioase din străinătate se numără și profesori de la Politehnica București, obligați să publice lucrări semnate de fosta soție de dictator. Întreaga poveste a imposturii și a solicitării intelectualilor români și străini a fost relatată, pe larg, de prestigiosul cotidian britanic The Guardian. citat de Spotmedia.

Cum a ajuns Elena Ceaușescu „chimist de renume mondial”

Soția dictatorului era prezentată de regimul comunist de la București ca un chimist de renume mondial. Elena Ceaușescu nu avea, de fapt, nicio realizare în baza căreia să își aroge asemenea merite. Avea, în schimb, o mare nevoie de validare în fața națiunii și a comunității internaționale.

Din cauză că s-a opus invaziei Cehoslovaciei din 1968, Ceaușescu a fost apreciat, într-o oarecare măsură, în Occident. În acest context, în 1969, președintele SUA Richard Nixon a ales România ca prin stat comunist pe care să îl viziteze. Iar ulterior și Ceaușescu a fost oaspete la Casa Albă. Doamna de fier Margaret Thatcher – ea însăși chimist – a vizitat România în 1975. Problema cuplului Ceaușescu nu ținea, deci, de imagine externă, ci de politica internă.

Lavinia Betea – profesor de istorie la Universitatea din Arad și biograful Elenei Ceaușescu – susține că, după 1945, sărăcia nu mai avea cum să-i influențeze în mod direct pe Nicolae și Elena Ceaușescu. El era secretar general al Partidului Comunist Român (PCR). Iar asta avea avantaje materiale. Ca soție a celui mai puternic om politic din țară, Elena voia să se prezinte ca model.

„De vreme ce comunismul punea preț pe știință – cu scopul de a îmbunătăți producția – și de vreme ce intelectualii fuseseră apreciați în tinerețea Elenei Ceaușescu, aceasta a considerat că i s-ar potrivi un job de om de știință”, a precizat Lavinia Betea pentru The Guardian.

Mircea Corciovei – unul dintre cercetătorii de la Institut - își amintește că era greu de comunicat cu Elena Ceaușescu, după ce aceasta a devenit director. Dădea ordine, dar nu asculta de niciun argument. Era imposibil de stabilit cât de multă chimie știa, din cauză că nu vorbea niciodată despre asta. Se ocupa doar de «problemele politice și administrative». Dar Corciovei a descoperit că Elena Ceaușescu nu știa ce este un cromatograf și nu cunoștea formula acidului sulfuric, care se predă în anul I la Facultatea de Chimie.

Corciovei își amintește că, deși potrivit legii oricine putea participa la susținerea unei teze de doctorat, Elena Ceaușescu și-a prezentat teza „cu ușile închise”, fără public.

Dictatorul a făcut presiuni ca soția să publice în străinătate

„Faima i-a fost construită obligând chimiști să scrie lucrări științitifice, pe care Elena Ceaușescu doar le semna. Iar respectivele lucrări erau publicate, ulterior, în reviste științifice de prestigiu. De asemenea, Pergamon Press - cunoscută editură academică britanică – a publicat și o carte care ar fi avut la bază teza de doctorat a Elenei Ceaușescu”, susține Chirs Isloi. Volumul se numea Polimerizarea stereospecifică a Isoprenului și s-a bucurat de o introducere semnată de Dorothy Hodgkin, laureată a premiului Nobel pentru Chimie.

Aceasta scria că „nu m-am pregătit suficient din punct de vedere al cunoașterii tehnice a domeniului tratat de această lucrare pentru a putea face o evaluare critică. Dar chiar și lectura rapidă te duce cu gândul la faptul că domeniul de cercetare abordat de autor e vast și actual”.

În 1991 – la scurt timp după execuția soților Ceaușescu - Robert Maxwell a vândut Pergamon către gigantul Elsevier. Acesta are, în continuare, la vânzare cele două cărți: cea semnată de Elena Ceaușescu și biografia lui Nicolae Ceaușescu. Acestea sunt disponibile, de asemenea, la Taylor & Francis şi Wiley.

De asemenea, articole științifice semnate de Elena Ceaușescu figurează încă în publicații ca Journal of Macromolecular Science și Journal of Molecular Catalysis.

Pacepa a refuzat să o ajute pe Elena Ceaușescu

În cartea sa „Orizonturi Roșii”, Ion Mihai Pacepa – fosul șef al Securității care a dezertat în 1978 – scria că Nicolae Ceaușescu i-a cerut să facă aranjamentele necesare pentru ca universități din New York să îi acorde Elenei titluri științifice. „Am încercat să-i explic că, în America, președintele nu avea aceleași puteri ca liderul de stat din România. Singurul rezultat: s-a enervat Elena”, scria Pacepa.

Istoricul Dennis Deletant, profesor emerit la University College of London, își amintește că, în 1978, directorul unității de învățământ i-a spus că diplomații români încercau să obțină titluri științifice onorifice pentru Elena, înainte de o vizită oficială în care Ceaușeștii urmau să vină, în perioada următoare.

Deși multe instituții academice reputate au refuzat-0, Royal Society of Chemistry a acceptat să o facă pe Elena Ceaușescu membru de onoare, iar Polytechnic of Central London i-a acordat titlul de profesor onorific. Ulterior, ambele organizații științifice au refuzat să comenteze decizia și n-au spus nici dacă îi vor retrage Elenei Ceaușescu respectivele titluri.

„Era ordin de la partid: prima semnătură a Elenei”

Profesorul Mircea Teodorescu de la Universitatea Politehnică din București figurează ca și coautor al lucrărilor Elenei Ceaușescu între anii 1984 și 1989. Acesta este unul dintre cei care vrea ca numele fostei soții de dictator să fie șters din colectivul autorilor. „Orice publica departamentul trebuie să fie aibă ca primă semnătură pe cea a Elenei Ceaușescu. Era ordin de la partid".

Teodorescu vrea ca numele Elenei să fie eliminat din colectivul de coautori al tuturor lucrărilor. Iar lucrările pe care le semnează doar Elena Ceaușescu să fie retrase. „Științific vorbind, lucrările sunt corecte. Doar că Elena Ceaușescu n-are niciun merit acolo. Nici nu cred că ea le-a citit vreodată, pentru că mă îndoiesc serios că le-ar fi putut înțelege. Cred că e o datorie morală să corectăm situația”, a precizat Mircea Teodorescu. El, Andrei Dumbravă, Cris Isloi, dar și alți intelectuali români semnează o scrisoare pe care au trimis-o, pe 10 decembrie, grupului Elsevier.

Semnatarii cer retragerea lucrărilor semnate de Elena Ceaușescu și au trimis solicitări similare către Wiley și Taylor & Francis.