De ieri, peste 100 de opere semnate de Rembrandt pot fi admirate, în premieră, de către timişoreni. Lucrările expuse la Muzeul de Artă din Timişoara sunt păzite ca niște moaşte.
Potrivit reprezentanţilor MART este vorba de 101 de gravuri care provin din colecţia Cabinetului de Stampe a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti. Toate gravurile din expoziţie au fost realizate de artist la începutul secolului al XVII-lea. „Sunt prezentate publicului 101 gravuri din cele aproximativ 400 create de Rembrandt între 1628 şi 1665: gravuri cu teme inspirate din Vechiul şi Noul Testament, autoportrete, portrete, scene de gen şi peisaje”, explică Bogdan Nădăştean, purtător de cuvânt al muzeului. Iubitorii de artă s-au înghesuit la vernisaj, curioşi să vadă cu proprii ochi „minunea”. După ce au ascultat cuvintele din deschiderea expoziţiei, au migrat, păşind parcă cu evlavie, la etajul al doilea al Palatului Baroc prin faţa gravurilor înşirate pe pereţi. „Nu-mi vine să cred. Am văzut Rembrandt la Bucureşti, la Muzeul de Artă, sau în străinătate. Acum am spus tuturor cunoscuţilor că la Baroc se întâmplă evenimentul cultural al anului şi recomand oricui să facă efortul şi să vină să vadă. E impresionant”, spune Mariana Ardelean. „Nu credeam că o să apuc să văd Rembrandt în Timişoara”, mărturiseşte un artist plastic din Timişoara. Lucrări donate
Pe lângă faptul că aparţin unui autor celebru, chiar şi povestea gravurilor e una ieşită din comun. Aceste gravuri au fost iniţial cumpărate de colecţionari pasionaţi din Bucureşti, precum Dimitrie Alexandru Sturdza (prim-ministru al României între anii 1895 – 1909), criticul Gheorghe Oprescu, Gheorghe Balş, M. Ciucă, Al. Slătineanu, şi au ajuns în Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române prin donaţii şi achiziţii. În total, e vorba despre o colecţie de 128 de stampe semnate de artistul olandez. 90 dintre acestea sunt tiraje din timpul vieţii lui Rembrandt şi provin din colecţia academicianului şi arhitectului Gheorghe Balş (1868 – 1894). În 1986, Matei Balş, fiul acestuia, le-a donat, împreună cu alte 103 lucrări, Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Alte 12 dintre gravurile lui Rembrandt prezentate în expoziţie provin din colecţia academicianului şi istoricului de artă George Oprescu (1881 – 1969), care le-a achiziţionat în perioada interbelică din colecţii celebre din Londra şi Paris. „Planşa de o sută de florini”
Potrivit curatorului Marius Cornea, pentru expoziţia „Rembrandt misticul – oglindit în gravura sa” au fost selecţionate o serie de autoportrete ale artistului (Autoportret cu fruntea încreţită (1630), Autoportret cu gura deschisă (1630), Autoportret cu bonetă şi eşarfă (1633), Autoportret cu sabia ridicată (1634), Autoportret cu Saskia (1636), Autoportret cu bonetă de catifea şi pană (1638)). „În 1630 Rembrandt îşi instalează atelierul în casa lui Hendrik van Uylenburgh (1584/89 – 1661), pictor şi negustor de artă, care îi mijloceşte primele comenzi pentru stathouder-ul Frederick Hendrick. În autoportretele gravate în acest deceniu se reprezintă în postura artistului de succes, înveşmântat în costume bogate”, povesteşte Marius Cornea. Alte subiecte tratate de artist sunt cele biblice şi nudul. „Cea mai cunoscută gravură cu temă biblică este „Iisus vindecând bolnavii” sau „Planşa de o sută de florini” (1649), la care a lucrat timp îndelungat. Adam Bartsch, unul dintre primii cercetători ai gravurilor lui Rembrandt, scrie că, într-o zi, un negustor din Roma i-a propus lui Rembrandt, care era mare amator de stampe, mai ales din Italia, câteva planşe de Marcantonio Raimondi şi le-a evaluat la o sută de florini, iar Rembrandt i-a oferit pentru aceste stampe un exemplar al gravurii lui, pe care negustorul a primit-o, încântat de schimbul făcut. Însă tot Bartsch scrie că titlul gravurii vine probabil de la preţul atins la o licitaţie în Olanda, încă de pe vremea artistului”, conchide curatorul expoziţiei.
Expoziţie deschisă până pe 30 iunie
„Prezenţa maestrului Rembrandt în Timişoara nu o consider întâmplătoare, ci poate o dovadă retrospectivă că viaţa de odinioară e la fel de actuală, la fel de plastică. Scurgerea timpului n-a schiţat nicio schimbare în comportamentul nostru – râsetele şi umilinţele, prosperitatea şi mizeria, dragostea şi singuratatea, gloria şi ingratitudinea, nimic din toate acestea nu lipseşte inegalabilelor opere ale maestrului Rembrandt. Sunt puţini cei care au reuşit să transpună cu atât talent „culoarea” universului uman”, consideră timişoreanul Andrei Condoroş. Operele semnate de marele artist olandez Rembrandt Harmenszoon van Rijn vor putea fi admirate pe simezele Palatului Baroc din Piaţa Unirii până pe 30 iunie. Accesul la expoziţie costă 10 lei, respectiv 5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari, precum şi cei prezintă taloanele din publicaţia Şapte Seri.
Recomandările noastre
