Noi dovezi descoperite la un lac din provincia canadiană Ontario sugerează că acum 70 de ani, Pământul a intrat într-un nou capitol geologic, epoca Antropocenului sau epoca oamenilor. Cercetătorii susțin că aceasta are legătură direct cu utilizarea armelor nucleare, dar și cu încălzirea globală.

Sedimente depuse la Lacul Crawford din provincia Ontario (Canada) oferă dovezi inconfundabile că în urmă cu aproximativ 7 decenii, Pământul a intrat într-un nou capitol geologic, influenţat de om - epoca Antropocenului, a anunţat marţi o echipă de cercetători, relatează Reuters şi CNN.

Epoca oamenilor a sosit

Cercetătorii urmează să-şi prezinte dovezile organismului ştiinţific internaţional responsabil cu denumirea erelor geologice din istoria Pământului. Oamenii de ştiinţă au derulat cercetări în 12 locuri diferite din întreaga lume, proband faptul că Lacul Crawford, de lângă Toronto, este locul care a furnizat markeri geologici plauzibili că epoca Antropocenului sau epoca oamenilor, a sosit.

Termenul Antropocen, propus pentru prima dată în 2000, a devenit un cuvânt de interes academic folosit în mod obişnuit, folosit multidisciplinar. Există însă un dezacord în cadrul comunităţii ştiinţifice pe marginea momentului în care a început această epocă.

Antropocenul este consecința impactului a 8 miliarde de oameni

„Când 8 miliarde de oameni au, toţi, un impact asupra planetei, neapărat există o consecinţă”, a declarat Colin Waters, profesor onorific la Şcoala de Geografie, Geologie şi Mediu de la Universitatea din Leicester şi preşedinte al Grupului de Lucru pentru Antropocen. „Am intrat în această nouă stare a Pământului şi aceasta ar trebui să fie definită ca o nouă epocă geologică”, a adăugat specialistul.

Un grup format din 35 de geologi lucrează din 2009 pentru a introduce Antropocenul în cronologia oficială a Pământului. Grupul a stabilit în 2016 că epoca Antropocenului a început în jurul anului 1950, debutul erei testelor cu arme nucleare, ale căror urme geochimice pot fi încă găsite în toată lumea. De atunci, cercetătorii monitorizează 12 locuri ce ar putea oferi dovezile-cheie necesare pentru a susţine propunerea lor.

Plutoniul a facilitat tranziția la Antropocen

Plutoniul din testarea armelor nucleare în anii 1950 a furnizat „un marker foarte clar” pentru tranziţia la Antropocen. Acesta a fost însoţit de o creştere a consumului de combustibili fosili şi de îngrăşăminte, facilitând schimbări profunde în utilizarea terenurilor şi o scădere a biodiversităţii cauzată de agricultură.

Prezenţa plutoniului, dar şi a altor dovezi a fost detectată în probele de bază ale sedimentelor Lacului Crawford.

Epoca Antropocenului, dacă va fi recunoscută oficial, ar urma epocii Holocenului, care a început acum 11.700 de ani, la încheierea ultimei ere glaciare. „În mod clar, biologia planetei s-a schimbat brusc” în ultimii 70 de ani, adaugă Waters, care estimează că „nu ne putem întoarce acum în Holocen”.

Sedimentul de la Lacul Crawford, susțin cercetătorii, a arătat ”un vârf de aur” care ilustrează o schimbare bruscă şi ireversibilă a condiţiilor Pământului. Asemenea vârfuri de aur încheie oficial un capitol geologic şi deschid un altul, putând fi observate în roci, gheţari sau sedimente marine pentru mii de ani de acum înainte.

Încălzirea globală a contribuit la apariția noii era geologice

Sedimentele lacului Crawford au înregistrat schimbările rapide din ultimele decenii, inclusiv urme de cenuşă produsă de arderea combustibililor fosili. Schimbările în compoziţia sedimentelor au probat o gamă largă de alte efecte umane, inclusiv ploaia acidă, încălzirea globală şi pierderea biodiversităţii, au spus oamenii de ştiinţă.

Se sugerează de către unii experți că Antropocenul a început în timpul revoluţiei industriale din secolele 18 -19 sau chiar mai devreme. Totuși schimbările mai profunde nu au avut loc decât în anii 1950, când creşterea rapidă a economiei şi a populaţiei Terrei a condus la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Aceşti radionuclizi, în special plutoniul, au amprenta efectivă la începutul anilor 1950 în materialele geologice din întreaga lume oferind un marker radioactiv care va persista timp de peste 100.000 de ani”, a declarat Andrew Cundy, profesor de radioactivitate a mediului la Universitatea Southampton în Marea Britanie, potrivit CNN.