Sursa foto: Dreamstime.com Președintele Adunării Generale a ONU a spus că am atins doar 15 la sută din obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite pentru 2030, dar suntem deja "la jumătatea drumului" din timpul alocat pentru îndeplinirea acestora.
Întrebarea principală este care sunt legăturile dintre starea mediului și sănătatea umană, cum se afectează reciproc și ce trebuie să facem pentru ca acest impact să fie mai puțin negativ și, dacă este posibil, să meargă într-o direcţie pozitivă, la acest aspect se referă cea de-a șaptea Conferință ministerială privind mediul și sănătatea (WHO 7). Președintele Adunării Generale a ONU, Csaba Kőrösi, a declarat pentru InfoRádió că societăţile noastre, ONU, toate statele membre ale organizaţiei şi cele opt miliarde de oameni de pe Pământ au nevoie de o transformare rapidă în organizarea economiei, a modului lor de viață și a gestionării resurselor pentru a evita un colaps foarte grav.
Unul dintre elementele importante ale transformării este modul în care ne putem menține mediul sănătos.
"Am înțeles deja că sănătatea umană și sănătatea mediului sunt legate într-o asemenea măsură încât dacă flora sau fauna din mediul nostru se deteriorează, aceasta are repercusiuni asupra sănătății umane", a explicat Csaba Kőrösi.
Provocările legate de sănătate și mediu sunt diferite în Canada, Ungaria sau Filipine. Potrivit specialistului, important nu este cât de diferite sunt aceste provocări, ci modul în care acestea, prezente acolo, se afectează reciproc și cum leagă aceste regiuni. "Pandemia cu noul coronavirus a arătat că dacă există o parte a lumii în care se declanșează infecția, aceasta afectează întreaga lume. Criza COVID a mai arătat că dacă există un sistem pe care noi îl urmăm, mai mult sau mai puţin, pentru stoparea pandemiei, atunci efectele pozitive apar şi acolo, unde simptomele au fost până acum, eventual, mai slabe", a mai spus preşedintele Adunării Generale a ONU, care a menţionat: Unul din focarele crizei COVID a fost Europa, poate pentru că Europa a demarat mai târziu pe acele sisteme care ar fi fost necesare pentru prevenire și tratament. Între timp mai trebuie să învăţăm că dacă există un sigur focar similar, atunc acesta va ajunge pretutindeni.
Obiective sustenabile
Când statele membre ale ONU au adoptat, în 2014, obiectivele dezvoltării sustenabile, a fost o viziune globală despre unde dorin să ajungă Pământul până în 2030. Viziunea conține un obiectiv pentru sănătatea umană, bunăstarea umană, economie, energie, orașe, mediu, biodiversitate și multe alte domenii, a căror realizare este esențială pentru ca umanitatea să parcurgă o cale predictibilă de transformare a dezvoltării. În opinia lui Csaba Kőrösi, suntem la jumătatea timpului, ceea ce nu înseamnă că am obţinut deja jumătate din rezultate. Potrivit unor calcule optimiste, rezultatul poate fi acum în jur de 15-19 la sută, așa că dacă ar fi să mergem puțin mai repede, nu ar avea ca rezultat obiectivul asupra căruia statele membre l-au convenit în urmă cu șapte ani.
Președintele Adunării Generale a ONU consideră că acum este nevoie de transformare de curs şi trebuie să se stabilească care sunt cele mai importante probleme pentru fiecare ţară, şi care sunt proiectele, investițiile și politicile care ar putea aduce o schimbare fundamentală a direcţiei.
"Această cale poate fi credibilă și fezabilă dacă liderii mondiali spun în septembrie la New York că au înțeles situația, motivele eșecurilor de până acum, ceea ce lipsește din sistemul de implementare și știu ce trebuie adăugat, care sunt proiectele care pot ajuta umanitatea să nu ajungă într-o criză mai mare decât cea de astăzi. În același timp, dacă acest lucru nu se poate face - de exemplu, pentru că diviziunea geopolitică este atât de mare încât nu este posibil să se convină asupra unor chestiuni aparent detaliate, sau nu există voință politică de a concentra resurse serioase pentru dezvoltarea bunăstării –, atunci trebuie să ne confruntăm cu o criză care se adâncește", a conchis președintele Adunării Generale a ONU.
sursa: RADOR / infostart.hu
Recomandările noastre
