ISTORIA CARE NU UITĂ. Ion Iliescu l-a exmatriculat şi l-a trimis cu vacile la păşune pe Stelian Mihalaş, elevul care a avut în 1974 curajul să facă un sondaj despre popularitatea lui Ceauşescu.
"Consideraţi că prevederile Constituţiei sunt respectate întocmai în România?" "Pe cine aţi alege în funcţia de preşedinte al României?" Sunt întrebări care în perioada comunistă păreau de neconceput şi totuşi au fost puse într-un sondaj de opinie în 1974. Autorul sondajului a fost Stelian Mihalaş, pe atunci elev în clasa a X-a la "C.D.Loga", cel mai bun liceu din judeţul Timiş. Era la câteva zile după ce cu mare pompă presa comunistă anunţase alegerea lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de preşedinte al României. Alegerile fuseseră în realitate o mascaradă pe care Stelian Mihalaş a vrut s-o demonstreze prin acest sondaj la care au răspuns colegii săi din clasa specială de Matematică. Securitatea a aflat imediat şi a început o amplă anchetă în liceu. Tovarăşul Iliescu în rol de satrap "Am reuşit să împart chestionarul, ce avea vreo zece întrebări, la nouă colegi. Unul singur a răspuns politic corect pentru acea perioadă", îşi aduce aminte Stelian Mihalaş. Toţi cei chestionaţi au trebuit să mai răspundă o dată la întrebări, în zilele următoare, în faţa unei comisii de anchetă de la partid. De data aceasta, toate răspunsurile au fost "corecte". Abia după aceasta a fost interogat şi Stelian Mihalaş, căruia i s-a imputat şi că ar fi falsificat răspunsurile colegilor, căci nu corespundeau cu cele date în faţa anchetatorilor.
Deşi era deja olimpic la mai multe materii, Stelian Mihalaş a fost nevoit să se mulţumească din aprilie 1974 cu îngrijirea a 120 de junici. "Familia mea locuia în Giarmata, la 10 km de Timişoara, şi tata era tehnician veterinar la o fermă din apropiere. Cinci luni am scos gunoiul, am dat de mîncare la animale şi o perioadă am plecat cu ele câmp, undeva mai departe, la păscut", spune Mihalaş. Sindromul "originii nesănătoase" Deşi după reeducare nu a mai avut voie să se întoarcă la acelaşi liceu şi a trebuit să repete clasa a X-a, Stelian Mihalaş nu a făcut o dramă din această întâmplare.
"Poate pentru părinţi a fost mai dureros. Dar la noi opoziţia faţă de regim era cronică. Bunicul din partea mamei, Gavril Coroamă, din Vicov, de lângă Rădăuţi, avusese fabrici de cherestea şi o moară pe care i le confiscase comuniştii. Unul din cei patru fraţi ai mei, ce absolvise tot "Loga", în 1972, nu a putut să se înscrie la Institutul de Marină din Constanţa din cauza originii nesănătoase. Pe fondul acesta am conceput chestionarul", explică Stelian Mihalaş.
În anul următor exmatriculării a luat premiul II pe ţară la Olimpiada de Matematică, a intrat în lotul pentru Olimpiada Internaţională şi a câştigat locul III la concursul studenţesc "Traian Lalescu". Aşa l-a remarcat matematicianul Nicolae Popescu din Bucureşti, coleg la Institutul de Matematică cu Zoe Ceauşescu, devenit ulterior academician. Aşa a ajuns proscrisul Mihalaş elev la "Gheorghe Şincai" în Bucureşti, unde a confirmat încrederea luând doi ani la rând locul I pe ţară la Matematică. A urmat apoi Facultatea de Matematică, pe care a terminat-o la Timişoara, unde a ţinut să se reîntoarcă.
După câţiva ani "în producţie", ca matematician la centre de calcul, Mihalaş s-a angajat la Universitatea de Vest. În 1992 a plecat pentru un doctorat la Ohio State University şi a rămas în State până în 2002. De când s-a întors, este cadru didactic la Facultatea de Matematică-Informatică din Timişoara. Coleg fără să ştie cu Tender sau sursa "Dan D." Sondajul lui Mihalaş nu a avut urmări nefaste doar pentru acesta. Scriitorul de origine germană William Totok, care a auzit de caz şi a vrut să scrie despre el, a intrat imediat în colimatorul Securităţii. S-a interesat de Mihalaş prin intermediul lui Ovidiu Tender, care fusese coleg de şcoală la Jimbolia cu fratele său Gunter, însă Tender -pe atunci şi el elev la "Loga"- a povestit totul ofiţerilor de Securitate. William Totok l-a identificat ca fiind informatorul "Dan Dumitrescu" din dosarul său de la CNSAS, iar documentele au fost prezentate ieri a EvZ.
"Nu l-am cunoscut pe Totok decât la Revoluţie, iar despre Tender nu ştiam că-mi e coleg de liceu, deşi era în aceeaşi clasă cu Florin Călinescu, cu care jucasem împreună în "Bolnavul închipuit", o piesă pusă în scenă de profesoara de franceză", spune Mihalaş. Scriitorul a făcut nouă luni de puşcărie, iar fostul coleg al lui Tender, Gunter Totok, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru propagandă anti-socialistă, din care a executat un an, până când povestea a devenit cunoscută în Occident.
ACTIVIST
Exmatriculările, "specialitatea" lui Ion Iliescu În 1974, anul în care a dispus exmatricularea lui Stelian Mihalaş, după spusele acestuia, Ion Iliescu era vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Fusese exilat la Timişoara în 1971, când Ceauşescu a început să vadă în el un rival şi, sub pretextul devierii intelectualiste, l-a scos din prim-planul politic.
Înaintea acestui conflict, cei doi au conlucrat însă foarte bine, Ceuşescu sprijinindu-l să devină, în 1957, şef al UASR.
CONSECVENT. Ion Iliescu a refuzat mereu să vorbească despre câteva perioade din biografia saDin această funcţie, în 1958, Ion Iliescu a vrut să-l dea afară de la Facultatea de Filosofie pe studentul Enache Pope pe motiv că tatăl său, fost primar liberal la ţară, se opunea colectivizării.
Acesta a povestit în 2005 pentru EvZ episodul: "Îmi aduc aminte expresia pe care a folosit-o: m-a făcut «pui de viperă». Decanul Teodor Bugnariu m-a salvat (ginerele lui Lucian Blaga, susţinător comunist în perioada ile galităţii). Mi-a spus: «Poţi să vii şi, dacă mai insistă, vedem ce facem»", a relatat Pope, al cărui tată a murit câteva zile mai târziu, în urma unei bătăi la Miliţie.
Zece ani mai târziu, din funcţia de ministru pentru tineret, Ion Iliescu s-a remarcat din nou, prin reprimarea unei manifestaţii de protest spontane, în ajunul Crăciunului. Mersul cu colindatul s-a finalizat cu arestarea a trei studenţi şi exmatricularea altora.