Ofiţer SIE declară procurorilor DIICOT: Mihai TĂNĂSESCU şi Dan Ioan POPESCU au INSISTAT pentru aprobarea ordonanţei PATRICIU

Procurorii DIICOT îi aşteaptă astăzi pe reprezentanţii Kaz Munay Gas pentru a îi pune în temă cu noile măsuri dispuse de autorităţi cu privire la companiile pe care aceştia le patronează în România, în speţă pentru a le aduce la cunoştinţă calitatea de parte responsabilă civilmente în dosarul Petromidia.

Un ofiţer SIE, care a luat parte la şedinţe în timpul Guvernului Năstase le-a pus la dispoziţie procurorilor DIICOT informaţii potrivit cărora Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu, foştii miniştri de atunci au fost primii susţinători ai ideii ca Executivul să adopte o ordonanţă de urgenţă care să transforme obligaţiile bugetare ale Rompetrol Rafinare în obligaţiuni.

Fostul ministru al Justiţiei, Rodica Săftoiu, audiată în cazul privatizării Petromidia le-a confirmat şi ea procurorilor DIICOT, în mod indirect neregulile din adoptarea ordonanţei de urgenţă.

Procurorii DIICOT scriu în ordonanţa prin care în luna aprilie au dispus extinderea urmăririi penale în dosarul Rompetrol II, vizând şi privatizarea Petromidia. Dinu Patriciu alături de doi parteneri ai săi de la acea vreme, Philip Sthepenson şi Alexandru Nicolcioiu „i-au capacitat pe Ministrul Finanţelor Mihai Tănăsescu şi pe Ministrul Economiei şi Comerţului Popescu Ioan Dan din Guvernul Adrian Năstase, astfel încât aceştia să iniţieze adoptarea unui act normativ care să conducă la transformarea obligaţiilor bugetare restante ale SC ROMPETROL RAFINARE SA în obligaţiuni convertibile care să fie subscrise de Ministerul Finanţelor cu scadenţa la 20 de ani”, pe fondul riscului ca Rompetrol Rafinare să fie executată în mod silit ori băgată în insolvenţă ca urmare a datoriilor de cca. 600 de milioane de dolari.

Dosarul Diamantelor. Daniel Tudorache, condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare

Legătura dintre denunțătorii din dosarul Microsoft și Florian Coldea: Un avocat cu tată în SRI

Mai mult decât atât, ancheta procurorilor DIICOT a stabilit că „niciuna dintre etapele obligatorii ale adoptării unui act normativ nu a fost respectată, fiind adoptată o ordonanţă de urgenţă care nu avea notă de fundamentare, nu era redactată în forma finală, nu avea niciunul dintre avizele obligatorii şi mai ales a fost redactată sub controlul direct al lui Patriciu Dan Costache”.

Pentru a ajunge la o concluzie pertinentă, procurorii DIICOT au chemat la audieri mai mulţi martori care au confirmat neregulile descoperite şi totodată insistenţa miniştrilor de la acea vreme, Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu. Aceştia din urmă au dispus atunci înfiinţarea unei comisii care să supună analizei soluţiile posibile în vederea eliminării datoriilor Rompetrol Rafinarie.

Una din cele mai relevante declaraţii obţinute de procurori este a ofiţerului SIE care a participat la mai multe şedinţe ale Guvernului Năstase.

Acesta dezvăluie că în pauza şedinţei de Guvern din 24 octombrie 2003 a fost abordat de Mihai Tănăsescu care a sugerat în vederea soluţionării situaţiei companiei, două variante: transformarea datoriei de 600 de milioane de dolari în obligaţiuni sau continuarea căutării unui cumpărător străin, susţinând cele două idei în şedinţa de Guvern, chiar precizând că are nevoie de 2-3 săptămâni pentru a găsi cumpărătorul.

Potrivit unor surse judiciare în dosar a mai fost audiat ca martor și fostul ministru al Justiției din Guvernul Năstase, Rodica Stănoiu.

Autorităţile au mai descoperit că fostul ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Acsinte Gaşpar a susţinut în şedinţă că în ceea ce priveşte problemele Rompetrol Rafinărie, nu poate fi adoptată o ordonanţă de urgenţă ci numai o lege, procurorii DIICOT descoperind că „poziţia acestuia a fost respinsă de Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu care au insistat că actul normativ trebuia adoptat în mod obligatoriu în şedinţa respectivă şi printr-o ordonanţă de urgenţă”.

Anchetatorii mai susţin că declaraţia Rodica Săftoiu relevă aspecte ce scot la iveală ilegalităţi atât în privinţa traseului proiectului de act normatic cât şi cu privire la conţinutul notei de fundamentare. Ministerul Justiţiei a primit notă de fundamentare cu scopul vizării, cu un conţinut diferit de cel al notei de fundamentare ataşate mapei OUG 118/2003 şi pe care Mihai Tănăsescu a semnat-o când se afla la Washington, făcând parte din delegaţia preşedintelui României Ion Iliescu ce a efectuat o vizită oficială în SUA, informează eranews.ro