Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Un studiu recent a descoperit, însă, și legătura dintre dimensiunile pupilelor și memoria oamenilor.
Pupilele trădează multe despre emotiile si trăirile unei persoane, însă ce s-a știut mai puțin până acum este că, la fel ca madlenele lui Proust, pupilele pot deschide o poartă spre memorie. Un studiu recent descrie problemele de memorie ca fiind consecința pierderilor de atentie și a multi-taskingului digital. Autorii notează că actuala cultura digitală generează întrebări științifice despre cauzele pentru care oamenii au o memorie fluctuantă.
În general, pupilele își schimbă dimensiunea în funcție de cât de multă lumină intră în ochi. Însă, în timpul interacțiunilor sociale, dimensiunile unor pupile sunt influențate și de atracția pentru cineva sau ceva (o melodie, o situație), de medicație, de consumul de alcool sau de gradul de sinceritate.
Anxietatea poate afecta, de asemenea, dimensiunile pupilelor - cum ar fi răspunsul involuntar de luptă sau fuga de o situație ori un sentiment.
Dilatarea pupilei te dă de gol
Un studiu desfășurat în 2017 a concluzionat că dilatarea pupilei este în strânsă relație cu sistemul de excitare a creierului. Excitația reflectată în pupile a fost un indicator nu numai al atracției, ci și al procesării informațiilor, al luării deciziilor și al atenției (la cineva sau la ceva).
Noile cercetări, efectuate de Universitatea Stanford și Universitatea din California, au măsurat gradul de atenție a 80 de tineri adulți, cu ajutorul electroencefalografiei (EEG) și pupilometriei. De asemenea, nivelurile de atenție au fost cuantificate pe baza performanței sarcinilor și a chestionarelor pe care tinerii le-au completat.
EEG a măsurat undele cerebrale alfa. Potrivit lui Kevin Madore, de la Stanford Memory Lab, creșterea undelor alfa este relaționată cu "pierderile de atenție, mintea rătăcită și distragerea". În același timp, contracția pupilelor care se modifică la sarcini noi a fost asociată cu reflexele mai lente și o serie de eșecuri în performanță.
Hoții de amintiri
De asemenea, voluntarii au fost observați în timpul multitasking-ului digital, cum ar fi utilizarea diverselor platforme media, trimiterea de mesaje text și vizionarea unui film. Rezultatul a fost că cei care au avut multitasking-uri mai grele au prezentat scoruri mai mici la sarcinile de memorie și o atenție pe o durată mai scurtă.
Profesorul Anthony Wagner, de la Universitatea Stanford, a explicat că recuperarea amintirilor depinde de cunoașterea direcționată spre obiectiv, deci creierul are nevoie să-și amintească scopul pentru a recupera o amintire. Atenția unei persoane este importantă pentru învățare și amintire. Iar ce se întâmplă înainte să începem să construim o amintire afectează capacitatea creierului de a reactiva sau de a recupera o amintire.
Totodată, studiul a relevat că distragerea atenției poate fi limitată - modificând mentalitatea și mediul, pentru a ne îmbunătăți atenția și performanța memoriei.
Rezultatele studiului pot ajuta la îmbunătățirea atenției oamenilor și a memoriei în ansamblu. Oamenii de știință pot acum "explora și înțelege modul în care interacțiunile dintre rețelele creierului care susțin atenția, utilizarea obiectivelor și memoria se raportează la diferențele individuale de memorie, la adulții vârstnici, atât independent, cât și în raport cu afecțiuni neurologice", cum ar fi demența.
Sursa: Science Times