Prioritatea viitoarelor misiuni ale agenției spațiale americane va fi protejarea vieții pe Pământ, ca și pe Marte.

Între realizările recente ale companiei SpaceX (fondată de patrolul Tesla, Elon Musk) și multiplicarea cercetărilor pentru proiectarea rachetelor viitorului, perspectiva trimiterii ființelor umane pe Marte pare să se apropie de la an la an.

Prin urmare, NASA tocmai a actualizat anumite politici privind protecția planetelor din Sistemul Solar în timpul misiunilor pe Marte.

O primă directivă (NID 8715.128)  se referă la „controlul contaminării biologice terestre avansate asociată cu toate misiunile afiliate NASA și ale NASA destinate să aterizeze, să orbiteze sau să întâlnească într-o altă manieră Luna”.

A doua directivă (NID 8715.129) susține o misiune umană istorică pe Marte. Această directivă prevede ca datele și cunoștințele acumulate pe Stația Spațială Internațională, în cadrul operațiunilor lunare de suprafață, precum și în cadrul misiunilor robotice pe Marte vor fi puse la punct pentru a preveni o contaminare biologică „în ambele sensuri”.

Regula numărul 1: trebuie să protejăm cu orice preț Pământul de propagarea unui organism extraterestru, adică să împiedicăm un microb marțian să se invite în călătoria de întoarcere a astronauților pe planeta noastră.

În sine, principiul nu este deloc nou,  întrucât a fost deja înscris în tratatul spațial din 1967, iar agențiile spațiale au fost întotdeauna prudente în materie de prevenire a unei contaminării încrucișate (fie de pe Pământ către un corp ceresc, fie de la un corp ceresc către Pământ).

În plus, Marte este o planetă nemiloasă, cu o suprafață rece, uscată și iradiată: majoritatea oamenilor de știință consideră că riscurile de contaminare în această direcție sunt foarte mici.

Cu toate acestea, acest lucru nu împiedică NASA să se pregătească pentru improbabil. Agenția spațială americană se teme în special de efectele pe care le-ar putea avea molecule bioactive, precum prioni, proteine ​​patogene care devin infecțioase când iau o formă anormală, cauzând boli neurologice la oameni și animale.

„În acest stadiu, nu putem face decât să speculăm”, a declarant pentru Vice Alberto Fairén, un astrobiolog la Universitatea Cornell, care deplânge lipsa noastră de cunoaștere a ecosistemului marțian.

„Dar, dintr-un punct de vedere pur academic asupra evoluției,  dacă aplicăm principiile de bază pe care le știm și care ghidează modul în care natura funcționează pe Pământ, nu văd cum microorganisme care au evoluat separat timp de miliarde de ani ar fi putut dezvolta mecanisme moleculare necesare pentru a interacționa unele cu celelalte”, a estimat astrobiologul.

A doua regulă esențială adoptată în noua directivă NASA este, dimpotrivă, să protejeze planeta Marte cât mai mult de orice contaminare umană.

Astronauții vor lăsa inevitabil urme pe Planeta Roșie, iar prevenirea unei infecțiiva necesita înțelegere și control riguros al procedurilor.

Una dintre metodele dezvoltate de NASA constă în împărțirea planetei Marte în regiuni, prin distingerea zonelor în care există cea mai mare șansă ca viața să se dezvolte de cele în care, dimpotrivă, condițiile nu sunt a preiori îndeplinite pentru a permite aceasta.

Astfel, ar fi interzis să se aterizeze prea aproape de „regiuni speciale”, cele cu potențial biologic ridicat.

Pentru că așa cum rezumă John Rummel, fost ofițer de protecție planetară la NASA, „nu ai vrea să distrugi viața pe care o cauți și o cercetezi”.

 

Foto: nasa.gov