Graba, ritmul alert al vieții și lipsa informațiilor corecte ne-au creat o sumă de proaste obiceiuri alimentare. Printre acestea se află pe primul loc consumul de produse ultraprocesate, obicei care a generat o adevărată epidemie de obezitate în Europa, este concluzia unui raport elaborat de United European Gastroenterology (UEG), organism care reunește principalele asociaţii de specialitate de pe bătrânul continent, din domeniul sănătăţii digestive. Obezitatea generează boli grave, costuri ridicate în sistemul de sănătate și scăderea pregnantă a calității vieții celor supraponderali. Nu mai vorbim despre riscul apariției diverselor forme de cancer.

Studiul trage un semnal de alarmă, precizând că mai mult de jumătate din populaţia adultă a Uniunii Europeane este supraponderală sau suferă de obezitate.

 În același timp, un copil din trei se confruntă cu aceleaşi probleme, în aceeași UE. Un flagel care se extinde vertiginos Putem considera garantat că cifrele de mai sus sunt alarmante, dar medicul Markus Peck, șeful Departamentului de Medicină Internă și Gastroenterologie de la spitalul Klinikum Klagenfurt, din Austria, ne garantează că viitorul este și mai sumbru: „în curând, această epidemie nu va face decât să crească şi să determine una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică cu care ne vom confrunta vreodată”.

Documentul avertizează că există studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50% riscul de îmbolnăvire cu cancer colorectal, cu precădere în rândul bărbaţilor. De asemenea, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de ceea ce se numește „ficat gras”, ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică (cunoscută și sub acronimul NASH) şi provoacă, astfel, probleme mult mai grave. Se avertizează, totodată, asupra cercului vicios care leagă obezitatea de sărăcie. În acest sens, există deja studii ce corelează veniturile mici de obezitate, altfel spus, banii puțini ne obligă să consumăm alimente ieftine, înalt procesate și cu ingrediente deoc sănătoase. Pe de altă parte, obezitatea presupune şi o povară pentru societate, nu doar în ce priveşte costul tratamentelor medicale pe care le implică, ci şi a pierderilor economice derivate din scăderea productivităţii şi pierderea calităţii vieţii. Un cost pe care studiul îl cifrează la 81 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană!

Hrana tip fast food și ultraprocesarea, criminalii tăcuți

Raportul asociației gastroenterologilor europeni consideră vinovate alimentele ultraprocesate, produsele precongelate, cărnurile procesate şi chipsurile ambalate. Aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase, dar perisabile. Raportul corelează şi consumul acestor produse, care au un conţinut mare de sare, zahăr şi grăsimi saturate, de o creştere a riscului de cancer. Ca idee, produsele ultraprocesate asigură între 25% şi 50% din totalul consumului energetic zilnic al europenilor.

De aceea, restricţiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE cât şi de ţările membre pentru a reduce riscul, costul şi impactul social al bolilor digestive. Totodată, se cere, printre alte măsuri, să se limiteze publicitatea şi disponibilitatea aşa-numitelor alimente „junk food” mai ales în rândul copiilor, să se impună taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase şi o etichetare mai clară privind valoarea calorică şi cea nutriţională.

 În general, UEG cere reducerea producţiei de alimente procesate şi mai mute campanii de conştientizare menite să schimbe cultura alimentară în favoarea alimentelor sănătoase. „Obiectivul nostru este de a obţine o transformare la nivel european în favoarea unor regimuri alimentare sănătoase pentru 2050”, subliniază Markus Peck.

Minorii sunt victime sigure

 

Numărul de copii şi adolescenţi obezi (cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani) la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimele patru decenii, potrivit unui nou studiu al Imperial College din Londra.

Studiul a analizat măsurătorile de greutate şi înălţime de la aproape 130 de milioane de persoane cu vârste de peste cinci ani (31,5 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani şi 97,4 milioane cu vârsta peste 20 de ani), cel mai mare număr de participanţi vreodată implicaţi într-un studiu epidemiologic. Peste 1.000 de cercetători au contribuit la acest studiu, care a analizat indicele de masă corporală şi modul în care obezitatea s-a schimbat în întreaga lume, din 1975 până în 2016.

124 de milioane de minori obezi

În această perioadă, rata obezităţii la copii şi adolescenţi din lume a crescut de la mai puţin de 1% (echivalentul a cinci milioane de fete şi şase milioane de băieţi), în 1975, la aproape 6% la fete (50 de milioane) şi la aproape 8% la băieţi (74 de milioane), în 2016. Numărul copiilor obezi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani a crescut de peste zece ori la nivel global, de la 11 milioane în 1975 la 124 milioane în 2016. Un număr suplimentar de 213 milioane au fost supraponderali în 2016, dar au scăzut sub pragul obezităţii. Autorul principal, profesorul Majid Ezzati, de la Școala de Sănatate Publică a Imperial College London (ICL), a declarat: „Aceste tendinţe îngrijorătoare reflectă impactul marketingului alimentar şi al politicilor din întreaga lume, alimentele sănătoase fiind prea scumpe pentru familiile şi comunităţile sărace. modalităţi de a face alimente sănătoase şi nutritive mai accesibile la domiciliu şi la şcoală, în special în familiile şi comunităţile sărace, precum şi în reglementările şi taxele pentru a proteja copiii de alimente nesănătoase”.

În ţările cu venituri medii, inclusiv în Asia de Est, America Latină şi Caraibe, copiii şi adolescenţii au trecut rapid de la situaţia în care majoritatea erau subponderali la situaţia în care cei mai mulţi sunt supraponderali. Autorii spun că acest lucru ar putea reflecta o creştere a consumului de alimente bogate în calorii, în special carbohidraţi foarte procesaţi, ceea ce duce la creşterea în greutate.

 În România, 20% dintre fete și 30% dintre băieți sunt supraponderali

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a luat parte, în 2017,alături de alte instituții de specialitate, la realizarea unui studiu referitor la incidența obezității în rândul copiilor și adolescenților. Iar concluziile trase nu sunt deloc încurajatoare, în România aproape 20% dintre fete și 30% dintre băieți sunt supraponderali. Bref, în România, în 2016, 19,7% dintre fete și 29,2% dintre băieți erau supraponderali, iar 5% dintre fete și 10,7% dintre băieți erau cu obezitate. La cealaltă extremă, 15,3% dintre fete și 13,3% dintre băieți erau subponderali, iar 2,8% dintre fete și 2,8% dintre băieți erau cu deficit ponderal moderat și sever.

 

Ce trebuie făcut dacă vrem să avem un viitor

United European Gastroenterology spune că, pentru a reduce riscurile, costurile asociate bolilor digestive generate de obezitate, Comisia Europeană și guvernele naționale trebuie să abordeze o serie de politici și acțiuni, printre care:

● Stimulente pentru reducerea producției de alimente prelucrate

● Creșterea expunerii alimentelor sănătoase, pentru a influența opțiunile consumatorilor

● Campanii de conștientizare a sănătății publice și a mass-media privind educația în școli a ceea ce constituie o dietă sănătoasă

● Promovarea unei schimbări în cultura alimentară de la consumul de alimente fast-food la mâncare gătită, luată în familie sau cu prietenii

● Promovarea și susținerea alăptării în copilărie

● Introducerea de politici care restricționează comercializarea unor astfel de alimente, în special la copii

● Impozitarea băuturilor îndulcite cu zahăr

● Reformularea produselor alimentare și a politicilor fiscale pentru a reduce grăsimile trans, grăsimile saturate și zahărul

● Elaborarea unei legislații pentru interzicerea utilizării grăsimilor trans industriale

● Subvenții pentru creșterea consumului de fructe și legume

 

Avertismentul specialistului: Obezitatea se poate transmite genetic pe șapte generații

Ca să ne mai lămurim asupra acestei probleme foarte complexe care afectează întregul continent european, am cerut părerea lui Marie Vrânceanu, medic nutriționist dar specialist și în nutrigenetică, un om care s-a luptat cu kilogramele în plus și le-a învins cu mare succes.

Exclusiv pentru EVZ, Marie Vrânceanu ne-a vorbit despre epidemia de obezitate din Europa: „Este îngrijorător că până și țări precum Italia, emblemă a dietei mediteraneene, cu cea mai mare speranță de viață în Europa, începe să se confrunte cu aceasta epidemie, și aici cred că e vorba de aditivii din alimentele procesate, care pot influența sistemele de recompensă, ducând la dependență.

Oamenii moderni, în mare, parte sunt dependenți de alimentele procesate și nu văd o îmbunatățire în viitorul apropiat. Știți că există pufuleți și chipsuri bio, ceea ce este un mare nonsens. Eticheta bio înseamnă că materia primă din acel produs a fost bio, dar, până la urmă, tot un produs procesat este. Cred că ar avea foarte mult sens întoarcere la gătitul acasă. Și trebuie să vă spun că deja la Universitatea Harvard, de doi ani încoace, există un curs de culinary medicine în care specialiștii sunt învățați cum să-i învețe pe pacienți să gătească acasă”.

Metode de slăbit

Evident am întrebat-o pe Marie Vrânceanu și despre metodele dure de slăbit, precum instalarea unui inel gastric sau micșorarea stomacului. Iată părerea nutrigeneticianei: „Din punctul meu de vedere, apelarea la chirurgia bariatrică are sens numai dacă viața pacientului este în pericol. Deși nu este o practică tocmai ortodoxă, românii, și nu numai, au prins gustul acestor metode chirurgicale, chiar și la greutăți mici, de 100-120 kg, crezând că asta le va rezolva problema pentru totdeauna, ori studiile au demonstrat că dintre cei care se supun unei astfel de intervenții, doar 5% își mențin greutatea. Dacă o persoană este predispusă genetic la recuperarea greutății sau are mutații în genele corelate cu comportamentul alimentar, chiar și cu aceste intervenții, persoana nu va reuși multă vreme să fie normoponderală. Cel mai bine în astfel de cazuri ar fi mersul la nutriționist, schimbarea obiceiurilor alimentare, folosirea unor nutraceutice care să schimbe expresia genică și o dietă cu alimente care pot inhiba poftele incontrolabile. Referitor la siguranța acestor proceduri, evident, în 2019, putem spune că sunt destul de sigure, dar sunt intervenții chirugicale și, ca orice astfel de intervenție, prezintă și o serie de riscuri care îi sunt explicate pacientului înainte de operație. Oricum, nu aceasta este soluția. Trebuie mâncat mai sănătos și mai multa mișcare. Din punct de vedere genetic, omul a fost conceput pentru o alimentație frugală”.

Obezitatea bolnăvicioasă și copiii

Marie Vrânceanu spune că părinții pot evita ca micuții lor să nu ajungă în zona obezității bolnăvicioase. „S-a demonstrat că alimentația mamei, înainte și în timul sarcinii, are un efect major, dar studii și mai noi demonstrează că inclusiv alimentația bunicilor și a taților este importantă. Câteva studii au demonstrat că baieții cu bunici obezi în adolescență au un risc mai mare de a fi obezi. În cazul unei diete a viitoarei mamici, bogată în grăsimi, crește riscul de a avea un copil obez. La fel, malnutriția poate afecta negativ copilul. Aportul de micronutrienți este foarte important și recomand viitoarelor mamici testarea genetică. Acum există diferite teste pe piață, care ne spun cu precizie care este necesarul nostru de micronutrienți. Ca idee, modificările epigenetice sunt transgeneraționale, deci se perpetuează peste cel puțin 7 generații! Dacă e să ne gândim la blestemul popular al celor 9 generații, lucrul are sens din punct de vedere stiințific. Dacă doriți copii slabi și sănătoși aveți grijă la alimentația întregii familii, mămici, tați, bunici”.

Peste jumătate dintre români sunt supraponderali

Statisticile arată că ţara noastră ocupă locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor. Nici la capitolul obezitate infantilă nu stăm mai bine. Datele Organizației Mondiale a Sănătății ne clasează tot pe nefericitul loc trei. Obezitatea este o problemă de sănătate publică în România. Kilogramele în plus nu înseamnă doar o problemă estetică. Boli de stomac şi ficat, hipertensiune arterială, tulburări respiratorii, probleme cu articulaţiile sunt cele mai frecvente efecte ale obezităţii. Dacă în alte țări populația este încurajată să mănânce sănătos, să aleagă produsele potrivite, la noi se acordă prea puțină importanță acestui capitol. În lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, în 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză.

 

80% dintre copii ar mânca sănătos, dacă ar ști că și eroii lor au acest obicei

Un sondaj realizat evidențiază că doar 20% dintre copii știu care este cantitatea zilnică recomandată de fructe și legume.

Studiul a inclus peste 13.500 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani din 18 țări, inclusiv România, iar rezultatele sale arată că cei mici sunt în mod semnificativ mai bine informați despre fotbal decât despre alimentația sănătoasă.

La întrebarea de ce consumă alimente sănătoase, peste două treimi dintre copiii din toate cele 18 țări au spus că fac acest lucru deoarece înțeleg că este bine pentru ei și 80% dintre aceștia au declarat că ar fi mai interesați să mănânce alimente sănătoase dacă eroul sau modelul lor ar face același lucru. La nivelul României, 92% dintre cei 500 de copii chestionați și-ar urma eroul în adoptarea unei diete sănătoase. Mai mult, peste 70% dintre copii cunosc numărul de jucători dintr-o echipă profesionistă de fotbal, dar numai o cincime dintre aceștia au știut numărul de porții recomandate de fructe sau legume pe care ar trebui să le mănânce în fiecare zi. Copiii din Franța și din Regatul Unit au dat un exemplu impresionant omologilor lor globali, 78% și 68% dintre copii răspunzând corect în comparație cu SUA (16%), Brazilia (11%), Rusia (9%) sau România (7,8%). (Sandra Sălăgean)