David Nunes, președintele Comisiei pentru Informații, a anunțat că, împreună cu Comisia de Supraveghere, va ancheta așa-numita „Afacerea Uranium One”.

Separat, Comisiile de Supraveghere și Juridică din Cameră au informat despre deschiderea unei anchete privind felul în care Ministerul Justiției și FBI au condus ancheta în cazul e-mail-urilor lui Hillary Clinton.

Prima anchetă vizează vânzarea societății Uranium One către compania rusă Rosatom, prin care Moscova a obținut controlul a 20% din rezervele de uraniu ale Statelor Unite în timpul administrației Obama. Publicația The Hill a scris că FBI avea dovada că, încă din 2009, agenții ruși au folosit mita, extorcarea și alte mijloace ilegale pentru ca afacerea să se încheie. Acum, ancheta parlamentară încearcă să afle ce a determinat comisia inter-agenții, din care făcea parte și Hillary Clinton, să aprobe vânzarea, dacă a existat o anchetă FBI în acest caz și, dacă da, de ce nu a fost informat Congresul.

Bani de la ruși pentru Clinton

Ron deSantis, membru în comisia de anchetă, a amenințat că va face uz de citarea cu mandat de aducere în cazul unui fost informator al FBI, obligat de administrația Obama să semneze un angajament de confidențialitate.

De asemenea, anchetatorii încearcă să afle informații suplimentare despre finanțările de către Rusia a lui Bill Clinton și a Fundației Clinton în perioada în care a avut loc vânzarea Uranium One.

În ceea ce privește scandalul e-mail-urilor nesecurizate, con gressmenii Bob Goodlatte, președintele Comisiei Juridice, și Trey Gowdy, președintele Comisiei de Supraveghere, au declarat că ancheta va încerca să afle mai ales de ce FBI a luat „decizia de nepunere sub acuzație a lui Hillary Clinton pentru capul de acuzare „gravă neglijență”, deși această decizie ar fi revenit Departamentului Justiției”.

Directorul FBI a mințit

FBI a dat publicității săptămâna trecută mai multe e-mail-uri care arată că fostul director James Comey redactase o notă privind declarația sa din iulie 2016, prin care o exonera pe Hillary Clinton încă din luna mai. Cu ocazia audierii sale în Comisia Juridică, în septembrie 2016, Comey a declarat sub jurământ că a luat decizia de a nu recomanda punerea sub acuzare penală a lui Hillary „după” ce FBI o audiase în iulie. Or, se dovedește că fostul șef al FBI a mințit sub jurământ.

Hillary a plătit pentru dosarul de compromitere a lui Trump

Echipa de campanie a lui Hillary Clinton și Comitetul Național al Democraților (CND) au contribuit la finanțarea cercetărilor concretizate în „dezvăluirile” privind materialele compromițătoare despre Trump, care le-ar permite rușilor să-l șantajeze, dezvăluie Washington Post. În aprilie 2016, avocatul Marc Elias, care lucra și pentru campania electorală a lui Clinton și pentru CND, a apelat la serviciile companiei de informații Fusion GPS, din Washington, pentru a cerceta relațiile lui Trump cu Rusia. Plățile lui Elias către Fusion au continuat până cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2016.

Raportul cu concluziile cercetărilor conține 35 de pagini și a fost redactat de Christopher Steele, un fost agent MI6, serviciul de informații externe britanic. Documentul susține existența unor informații compromițătoare despre Trump, inclusiv o înregistrare video cu el întreținând relații sexuale cu prostituate, într-un hotel din Moscova, însă nu prezintă nicio dovadă.