Oamenii din Bulgaria trăiesc, în medie cu aproape un an mai mult decât înainte, de la pandemie încoace. În Europa de Est, cele mai frecvente cauze de deces sunt bolile de inimă și cancerul.

Oamenii din Bulgaria, cei mai puțin longevivi din UE

Bulgarii trăiesc cel mai puțin din Uniunea Europeană, dar se înregistrează o creștere în comparație cu nivelurile de dinainte de pandemie. Cetățenii Bulgariei sunt încă ultimii în statisticile UE privind speranța de viață, potrivit unui nou studiu al Comisiei Europene.

Un raport comun al Comisiei și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică notează că, în timp ce speranța medie de viață în UE pentru 2023 a crescut la 81,5 ani, bulgarii sunt cu mai mult de 5 ani sub acest prag, sau 75,8 ani, letonii (75,9 ani). Și românii (76,6 ani) raportează rezultate la fel de neplăcute, în timp ce cei mai longevivi sunt spaniolii (84 ani), italienii (83,8 ani) și maltezii (83,6 ani).

Și în România a crescut speranța de viață după pandemie

În comparație cu nivelurile de dinainte de pandemie, însă, speranța de viață în România a crescut cel mai mult - cu un an, Bulgaria și Letonia urmând-o în clasament cu o creștere de 0,8 ani.

Potrivit raportului, bolile cardiovasculare și cancerele au rămas principalele cauze de deces în 2021. Acestea au fost responsabile pentru 54% din toate decesele, urmate de COVID-19 cu 11%.

În mare parte din Europa Centrală și de Est, mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare este de până la 7 ori mai mare decât în ​​Europa de Vest.

Rezistența la antibiotice continuă să fie o amenințare serioasă, infecțiile rezistente fiind responsabile pentru 35.000 de decese în fiecare an în UE.

România, Grecia, Cipru și Bulgaria, probleme cu antibioticele

Costurile directe ale acestui fapt sunt estimate la 6,6 miliarde de euro. În perioada 2022-2023, 32% dintre izolatele bacteriene testate în UE s-au dovedit a fi rezistente la antibiotice, această cifră depășind 50% în România, Grecia, Cipru și Bulgaria.

Există, de asemenea, discrepanțe mari în țările UE în ceea ce privește administrarea unei doze de rapel după prima vaccinare împotriva COVID-19. În timp ce în Irlanda și Danemarca peste 75% din cetățeni au un al doilea booster, în Bulgaria, România, Slovacia și Lituania se raportează mai puțin de 5%, potrivit 24Chasa.