Ucrainenii merg la vot duminică, întrun context incert în privința aprovizionării cu gaze. Negocierile purtate câteva zile la rând, la Bruxelles, între UE, Rusia și Ucraina au eșuat. O nouă întâlnire în acest format este programată pentru 29 octombrie, dar între pozițiile exprimate de cele două părți direct vizate, Kievul și Moscova, există diferențe mari de opinie.

Rămași fără bani

Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a declarat că principala problemă rămâne cum va face rost Ucraina de 1,6 miliarde de dolari pentru a plăti în avans gazele pe care urmează să le primească în lunile noiembrie și decembrie. „Ideea unui ajutor financiar pentru Ucraina trebuie studiată”, a explicat el. „Ar putea fi un împrumut din partea unei bănci mari sau a altei instituții, cum ar fi BERD, sau de la bugetul Comsiei Europene”, a spus oficialul rus.

Dar ministrul ucrainean Iuri Prodan susține că adevărata problemă este încrederea. În aprilie, Rusia a modificat prețul gazelor, după revoluția pro-occidentală din Ucraina, de la 285 de dolari pe mia de metri cubi, la 485 de dolari, înainte de a opri, cu totul, aprovizionarea în luna iunie. Novak spune că guvernul ucrainean ar accepta un preț de 385 de dolari, pentru lunile de iarnă, dar nu este dispus să menționeze oferta într-un contract interimar între Gazprom și distribuitorul ucrainean Naftogaz.

Pe de altă parte, UE și-ar putea înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, dacă aceasta va închide robinetul la gaze, a declarat europarlamentara letonă Sandra Kalniete, vicepreședinta grupului PPE din Parlamentul European. „Cred că vom fi pregătiți să o facem, dacă Rusia va suspenda livrările de gaze”, a afirmat Kalniete, membră a delegației de cooperare cu Ucraina.

Rusia furnizează 30% din gazele din UE, circa jumătate prin Ucraina. La negocierile de marți, CE a propus ca o firmă europeană să cumpere gaze rusești pentru Ucraina și să i le revândă. Însă directorul Gazprom, Aleksei Miller, a declarat că Moscova nu ia în considerare posibilitatea apariției unui intermediar european.

România, neafectată de disputa dintre Moscova și Kiev

România ocupă locul trei în Uniunea Europeană, după Danemarca și Estonia, din punctul de vedere al independenței energetice. „Avem șansa să îmbunătățim situația actuală, iar țara are o șansă reală de a deveni independentă la începutul anului 2020”, declara, zilele trecute, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. Consumul de gaze naturale a scăzut în ultimul timp, dar, cu toate acestea, nu reușim să îl satisfacem numai din resurse interne. Astfel, în 2013, România a consumat 12,5 miliarde de metri cubi de gaze, în timp de producția internă a fost de 11 miliarde de metri cubi, potrivit unui raport al companiei British Petroleum. Diferența de 1,5 miliarde de metri cubi a fost asigurată din importuri din Rusia. România are în prezent stocuri de gaze naturale de 2,8 miliarde de metri cubi.