La aproape două decenii de la prăbuşirea regimului comunist, România încă îşi caută confuză drumul constituţional. În anii ce au urmat căderii dictaturii s-a înfiripat o idee cât o revoluţie: modificarea din temelii a Legii fundamentale ar aduce cu sine pacificarea politică şi socială a postcomunismului.

Demonul Constituţiei din 1991 a bântuit neîncetat dispozitivul politico-legal al României, provocând nenumărate crize şi rezolvând puţine dileme. Astăzi, Comisia Prezidenţială pentru Analiza Regimului Constituţional, înfiinţată anul trecut la propunerea preşedintelui Băsescu, şi-a prezentat concluziile şi propunerile de revizuire a Legii fundamentale.

Dezbaterea, însă, abia începe. Două voci importante ale societăţii civile, Stelian Tănase şi Cristian Pârvulescu, vorbesc despre imperfecţiunile unui raport care pare să instituie acelaşi edificiu pe ruinele celui vechi. O constituţie pentru Băsescu?

Stelian Tănase: “Am făcut o constituţie pentru Iliescu, acum facem una pentru Băsescu”

Consultat de evz.ro pentru a analiza propunerile Comisiei prezidate de Ioan Stanomir, politologul Stelian Tănase şi-a expus radical poziţia, încă din start: “Am impresia că membrii Comisiei care s-a ocupat de furnizarea unor propuneri pentru revizuirea constituţională au scris întocmai ce li s-a dictat de la Cotroceni. Reluăm acelaşi păcat: am făcut în 1991 o constituţie pentru Ion Iliescu, am revizuit-o în 2003 pentru a sprijini guvernul Adrian Năstase, iar acum vrem să o rescriem pentru a servi interesele lui Traian Băsescu. Constituţiile sunt date pentru a dura zeci de ani, noi scoatem câte una la fiecare mandat”. 

În condiţiile date, Tănase nu vede prea roz viitorul: “Foarte bine, Băsescu va ieşi preşedinte la alegerile de anul acesta şi va avea “cale liberă” timp de cinci ani de zile. Ce facem însă după ce-şi termină şi al doilea mandat? Iar schimbăm Constituţia?”.

Chestionat punctual asupra unora dintre propunerile Raportului constituţional, politologul nu s-a ferit să le califice ca “prostii”, “chestiuni care n-au nicio legătură cu România reală” sau “mecanisme politice care să permită în continuare răfuieli politice între partide”. Mai exact, Stelian Tănase a susţinut că unicameralismul, limitarea acţiunii legislative, reconfigurarea sau chiar eliminarea instituţiei suspendării din funcţie a preşedintelui – toate prevăzute ca propuneri în documentul prezentat astăzi – nu sunt decât prevederi fără fond, care nu ţin cont de datele reale ale spaţiului politic şi social românesc. “Ne trebuie o constituţie care să dureze 50 de ani. Gândiţi-vă că Legea fundamentală din 1923 ar fi fost în vigoare şi astăzi dacă lucrurile evoluau normal pentru România”, a încheiat Tănase.

“Modificările nu pot fi rezultatul unui context”

Politologul contactat de evz.ro, Cristian Pârvulescu, este de părere că sunt necesare unele modificări ale Constituţiei, dar că acestea nu trebuie să fie rezultatul unui context, ci a unei “analize lucide”.

În acel spirit, el a amintit că unul dintre membrii Comisiei Prezidenţiale, Genoveva Vrabia, a părăsit acest grup de analiză şi a declarat că o “Constituţie nu trebuie modificată din cauza comportamentelor unor indivizi”, pentru că dacă vom modifica de fiecare dată Constituţia în funcţie de persoanele care se perindă la conducerea unor instituţii atunci vom genera instabilitate.

Propunerile lui Pârvulescu

Întrebat ce modificări ar propune pentru reformarea Constituţiei, Cristian Pârvulescu a precizat că ar trebui reglementate raporturile dintre puteri şi autorităţi.

„Constituţia din 2003 a introdus separarea puterilor în stat, care nu exista până atunci, dar a menţinut articolul care vorbeşte despre autorităţi. Criticile de atunci au fost foarte puternice la acel moment. Şi erau politicieni ca Adrian Năstase care spunea că separarea puterilor în stat este o moştenire a epocii absolutismului moral. În 1991, prin Constituţie, puterea era la popor şi  se exercita în primul rând către Executiv, iar celelalte erau autorităţi, nu erau puteri”, a comentat acesta.

O altă propunerea se referă la relaţia dintre executiv şi legislativ. „Eu cred că există o confuzie, creată şi de jocurile politice, între executiv şi legislativ, şi atunci aş încerca să întâresc puterea Parlamentului pentru a controla Executivul, pentru că în România, Parlamentul nu este decât o anexă a Executivului”, a adăugat acesta.

De la o asemenea modificare pornesc, însă, şi altele. „Eu nu sunt unul dintre cei care cred că preşedintele nu trebuie să dizolve Parlamentul. Ba da. Sau doar una eventual, în funcţie de situaţie. Poate că trebuie să modificăm mandatul senatorilor. Sunt unul dintre cei care cred că Senatul ar trebui să reprezinte comunităţile teritoriale şi nu pe cea naţională ca şi Camera Deputaţilor”, a completat Pârvulescu, în opinia căruia un Parlament unicameral, aşa cum a propus Traian Băsescu, este o îngrădire a democraţiei.

Însă, până la validarea modificărilor de către Parlament şi cetăţeni, prin referendum, Cristian Pârvulescu crede că procesul de reformare constituţională va fi încetinit de faptul că propunerile au venit dinspre Administraţia Prezidenţială şi Traian Băsescu, un personaj implicat în prea multe scandaluri în ultima perioadă.

CITIŢI ŞI:

Băsescu vrea regim semiprezindeţiale şi Parlament cu o cameră