Pe 2 iunie 2022, învățătoarea a fost condamnată din cauza purtării sale abuzive, fiind obligată să achite contravaloarea unei amenzi penale de 4.500 de lei. Femeia a lovit cu brutalitate o elevă de 11 ani, de două ori, inclusiv în timpul orelor de clasă.

Învățătoarea este acuzată că a bătut o minoră de 11 ani, chiar în timpul orelor. Prima agresiune a avut loc pe 5 decembrie 2018, când cadrul didactic a bruscat-o pe eleva sa, trâgând-o de păr.

Amendă pentru o învățătoare din Botoșani, după ce a lovit o elevă de 11 ani, în mod repetat

O a doua agresiune s-a petrecut în ianuarie 2019, când aceeași învățătoare agresa aceeași elevă, care, de altfel, a avut nevoie de îngrijiri medicale. Mai mult, procurorii din dosar spun că învățătoarea a fost provocată de victima sa.

„S-a reţinut şi scuza provocării, ambele incidente având loc sub o puternică stare de tulburare provocată de partea vătămată", spun procurorii de caz. Decizia Judecătoriei Botoșani nu este definitivă, conform Antena 3.

Cum identificăm corect bullying-ul, un fenomen care a luat amploare în ultimii ani

Hărțuirea, agresiunea, umilința sau violența psihică pot lăsa urme de neșters asupra unor ființe umane în plină formare. Psihologul Călin H. Bârleanu și psihoterapeutul Alina Ciupercovicide la Clinica ALIAT Suceava ne explică de ce este important să putem identifica corect acest fenomen complex.

În ultimul mare roman scris de F. M. Dostoievski există o scenă care descrie exemplar un caz de bullying. În afara particularităților psihologice ale momentului surprins de scriitor, se cuvine să acceptăm, de la început, că fenomenul nu are nici granițe și nici un anumit profil social sau cultural. Un grup de copii batjocoresc un băiat, coleg de școală, până când se ajunge la o vertabilă bătaie cu pietre în care cel atacat, în minoritate, se zbate într-o neputință care construiește un profil psihologic dramatic.

Toleranța, o acțiune foarte dificilă la nivel colectiv

Suferința lui Iliușa are o componentă socială și de familie. Unul dintre frații Karamazov, într-un acces de furie, generat de consumul de alcool, îi agresează tatăl chiar de față cu el. Incapacitatea tatălui de a gestiona acest eveniment, de a remarca efectul produs asupra propriului copil, de a-și controla reacțiile și adicțiile, induce copilului conflicte interioare, imposibil de gestionat.

În căutarea acceptării sociale, a unui context care să-l valideze sub o formă sau alta, micul Iliușa se încrede în copiii mai mari și acționează într-o manieră complet opusă firii sale. Cumulate, evenimentele mici, aparent specifice vieții și parte a rutinei, îl duc pe băiat spre o veritabilă degradare psihică și fizică, spre finalul romanului, chiar incompatibilă cu viața.

Familia, mediul propice de dezvoltare

Familia rămâne mediul în care se dezvoltă mecanismele specifice agresiunii, dar și rezistenței în fața bullying-ului. Tot în familie apar și se validează, uneori pe nesimțite, instrumente frecvent folosite în tiparul agresiv de socializare. Grupul social devine un veritabil laborator unde se testează aceste instrumente, iar reacțiile primite, ca veritabile oglinzi emoționale, întăresc comportamentele sau ajută la înlocuirea lor.

Paradigma rămâne aceeași. Când observăm manifestarea unei afecțiuni, fizice sau psihologice, căutăm ajutor specializat. Fenomenul bullying intră în aceeași categorie unde scopul morbid este atins atât în rândul celor care agresează, cât şi în cel al agresaţilor. Consilierul şcolar și psihologul sunt cei mai în măsură să abordeze evenimentul şi pe actanţii implicaţi, tocmai prin suferinţa provocată de bullying.