Familia Le Khac a venit sa faca turism de calitate pe Valea Prahovei.

La Vila "Paris, cei doi incearca sa cultive un concept nou de ospitalitate.

Valentina Anghel si Duc Le Khac s-au cunoscut in Franta, la mii de kilometri departare de locurile de obarsie. S-au placut din prima clipa. Spun ca-i uneste ceva mai mult decat dragostea - pentru ca amandoi erau emigranti, au gasit in comun avatarurile vietii de exilat. Ea plecase in ‘90 din Romania, unde fusese admisa la IATC si jucase pe scena din Ploiesti. El parasise Vietnamul cand avea 4 ani, ca sa calatoreasca prin lume cu parintii  de profesie diplomati.

"Cei doi au acum un copil in varsta de 5 ani, inca unul pe drum si o vila in padurea de la Sinaia. Au venit sa faca turism aici pentru ca Valea Prahovei seamana cu  ceea ce erau Alpii acum 30 de ani si pentru ca, spun ei, acesta este parcursul vietii lor: sa se intoarca la radacini. Vor sa promoveze conceptul de „open house” intr-o Romanie in care turismul este in cadere libera. Deocamdata le merge si nu prea.

Inconstienti

Lui Duc soacra i-a deschis apetitul  de a cunoaste Romania. Au venit la munte si le-a placut Sinaia. „La Brasov nu ne-a placut parvenitismul care respira peste tot, asa ca ne-am gandit sa ne cumparam o casa in Sinaia”, povesteste Valentina. Initial, casa era proiectata pentru mama ei, dar vizitand mai multe vile in constructie s-au gandit ca pot cumpara o casa mai mare, pe care s-o puna la dispozitie si oaspetilor si sa fie totodata si  caminul lor.

„In 2005, cand ne-am gandit sa investim in Romania, am mers la Ambasada Romaniei la Paris, la consilierul economic, sa ne sfatuiasca in ce am putea investi. Era total paralel, ne vorbea despre fabricile care se privatizeaza... Ne-am adresat apoi Oficiului pentru promovarea turismului romanesc in Franta. Acolo, o duduie ne-a dat o lista cu turoperatori francezi in loc sa ne recomande agentii din tara”, se arata indignata  Valentina.

Duc o completeaza, cu precizia unui director comercial la o firma de IT din Franta: „Am fost inconstienti sa investim totusi in Romania, in ciuda celor doua intalniri ratate pe care le-am avut cu autoritatile romane. E o aventura”.

Sfanta invidie romaneasca

Au cumparat vila pe care au botezat-o „Paris”, fara sa stie la ce se inhama. Au incercat inainte sa intrebe prin vecini care ar fi perioadele aglomerate, gradul de ocupare a camerelor, ca sa-si faca un plan de afaceri. „Am constatat ca sunt foarte inchisi, dar si dusmanosi oamenii. Nu exista o colaborare intre hotelieri, prefera sa-si piarda clientii decat sa le recomande  un  alt loc de cazare atunci cand ei nu au camere”, spune Valentina.

„N-au stiut sa-mi spuna nici cat ii costa factura la gaze si la electricitate pe luna. Poate nu au vrut, cert este ca am constatat o lipsa de planificare aici in Romania. Se lucreaza haotic”, compara femeia sistemele, avand ca etalon Franta. Acolo, Valentina a fost mai bine de un deceniu ghid interpret conferentiar, pentru ocupatia ei studiind artele si literele. Meseria i-a deschis noi orizonturi spre lume, dar mai ales i-a dat o idee despre ce inseamna turismul cu adevarat.

Circuitul descurajator al autorizarii

„Frantuzoaica” a intrat rapid in atentia micii comunitati din Sinaia, umbland pe la autoritati ca sa-si obtina autorizatiile necesare functionarii vilei. Faima nu i-a fost reclama, ci neajuns. „Faptul ca vin din Franta imi ingreuneaza obtinerea avizelor pe care vecinii mei le-au dobandit mai usor. De la pompieri nu am reusit nici acum, dupa noua luni de la depunerea cererii, sa primesc aviz”, se plange femeia.

„Doamna de la institutia care certifica numarul de stele m-a speriat spunandu-mi ca, daca nu pun climatizare, nu pot sa am patru stele. I-am explicat ca nimeni nu are aer conditionat in padure, ca toate hotelurile de pe langa mine au obtinut numarul de stele si fara climatizare pentru ca vara este racoare. Degeaba. Parcursul autorizarii depinde foarte mult de relatii si bani. Trebuie sa stii cui sa dai, cat si de ce. E un circuit care te dezgusta si descumpaneste”, remarca amar „frantuzoaica”.

Nici Duc nu are o parere mai buna, chiar daca spune ca a gasit in Romania viata pe care societatea occidentala a pierdut-o: „Sunt socat de dorinta oamenilor de a strica. Arunca gunoaie peste tot, nu au pic de respect pentru natura si pentru locurile frumoase in care traiesc”.

Tinta

Mottoul e multumirea clientului

De cateva luni de cand au deschis vila cu sapte camere, Valentina si Duc nu se pot lauda ca au fost asaltati de clienti. Nici nu se gandesc cand si-ar putea recupera investitia de aproape 400.000 de euro pe care au facut-o pana acum in Romania. Vila lor este cocheta, amenajata cu un bun-gust desavarsit. Toate denota grija pentru detaliu, exact ca atunci cand iti faci o casa pentru tine.

„Nu ne intereseaza sa facem bani neaparat. Daca era asa, investeam in cateva studiouri la Paris si ne venea lunar chiria. Nu vrem sa vindem o camera si atat, vrem sa interactionam cu turistii, sa le impartasim din experientele noastre si sa le oferim un pachet turistic complet. Omul nu vine la munte doar ca sa aiba unde sa doarma, trebuie sa i se ofere si alternative de petrecere a timpului, sugestii culturale, de relaxare”, explica Valentina, care isi rezerva dreptul sa-si aleaga clientii care-i calca pragul.

„In fond, daca ne vom recupera sau nu banii nu este important. Putem spune ca ne-am ales cu o casa mai mare decat aveam nevoie”, conchide si Duc, care priveste realist avatarurile vietii in Romania.