În cadrul primei lor întâlniri bilaterale (fie și telefonice) după luni bune, cei doi șefi ai Apărării au abordat o paletă largă de probleme de securitate, tradiționale și netradiționale, printre care pandemia de COVID-19 a fost marele măr al discordiei, potrivit relatărilor.

În cursul discuției, care a durat o oră și jumătate, Esper și Wei „au afirmat principiul importanței unei relații în domeniul apărării constructivă, stabilă, și orientată spre rezultate concrete”, potrivit unui comunicat al Pentagonului.

Demonstrând cât de urgentă este situația, șeful Pentagonului ar trebui să viziteze China înainte de sfârșitul anului, pentru a consolida mecanismul de „comunicare de criză”, cu intenția exprimată de a evita ciocnirile accidentale și o escaladare militară în Pacificul Occidental.

În ultimele săptămâni, Statele Unite au organizat manevre militare cu două portavioane în Marea Chinei de Sud, manevre considerate de China provocări și o violare la adresa suveranității sale.

Esper și Wei au discutat și despre o împărtășire a datelor și informațiilor pertinente privind originile pandemiei și despre o colaborare în combaterea ei.

Oficialii americani au declarat în repetate rânduri că Bejingul este responsabil pentru situația mondială, ca țară de origine a pandemiei.

Totuși, Donald Trump a ezitat să acuze China că a eliberat deliberat virusul pentru a slăbi America, lucru care s-a petrecut de altfel, atât economic cât și militar.

Însă Trump nu exclude instituirea unor sancțiuni severe împotriva Chinei, măsuri care l-ar putea ajuta și în plan electoral, înaintea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

În acest moment, Trump se află – potrivit sondajelor – la o distanță considerabilă în spatele lui Biden, însă, potrivit unei analize Asia Times, există experți care cred că izbucnirea unui conflict armat cu China ar putea răsturna situația, făcând din Trump „un președinte în vreme de război”, la vremea votului, iar alegătorii l-ar sprijini.

Cea mai probabilă ocazie pentru o asemenea ciocnire militară este confruntarea navală surdă care se desfășoară de luni bune în Marea Chinei de Sud, în zona arhipelagurilor Spratly și Paracel, revendicată și ocupată în mod ilegal de Beijing.

Prin această zonă trece cea mai importantă rută comercială navală de pe planetă, și de asemenea există numeroase rezerve de hidrocarburi în subsolul platoului continental.

O altă zonă cu mare potențial conflictual este Strâmtoarea Taiwan, Taiwanul amenințând să fie următoarea țintă a expansionismului chinez, după ce Beijingul a pus capăt samavolnic autonomiei Hong Kongului, încâlcându-și propria semnătură pe acordul semnat cu Londra.

„Esper a exprimat îngrijorări legate de activitatea destabilizatoare (a armatei chineze) în vecinătatea Taiwanului și a Mării Chinei de Sud, și a cerut Chinei să onoreze obligațiile internaționale”, a arătat Pentagonul în comunicat.

Agenția de presă oficială chineză Xinhua a confirmat că diferendele maritime au fost un punct cheie al discuțiilor între cei doi oficiali, cel mai înalt contact diplomatic, după întâlnirea din iunie, dintre secretarul de stat Mike Pompeo și șeful diplomației chineze, Wang Yi, în Hawaii, în iunie, care nu a reușit să dezamorseze tensiunile dintre părți.

Wei nu a ezitat să arunce vina pentru situație pe Statele Unite și aliații ei, avertizând față de „mișcările periculoase” care ar putea conduce la înfruntări armate.

Șeful Apărării chineze a reiterat condamnarea de către Beijing a ceea ce consideră „stigmatizarea” Chinei de către administrația Trump, de la punerea la zid a companiei de telecomunicații Huawei și intenția de a interzice aplicația online chineză TikTok în Statele Unite, până la blamarea regimului comunist pentru pandemia de COVID.

„Wei a exprimat poziția de principiu a Chinei privind Marea Chinei de Sud, Taiwan și «stigmatizarea» Chinei de către Statele Unite, cerând Statelor Unite să pună capăt afirmațiilor și gesturilor dușmănoase, să întăreacă administrarea și controlul riscului maritim, să evite acțiunile periculoase care pot încălzi situația și să mențină pacea și stabilitatea regională”, a informat Xinhua.

Reacția Chinei este un semn că Trump a descoperit punctul nevralgic: ca orice regim totalitar, Beijingul urăște să-i fie terfelită imaginea, pe care și-o dorește cât mai sclipitoare.

Pe de altă parte, China este adepta tărăgănării negocierilor la nesfârșit, după cum o dovedesc și interminabilele și sterilele discuții pentru aplanarea tensiunilor economice.

China este asemenea unei țestoase uriașe: avansează prudent și se ascunde în carapace la orice risc care i-ar putea amenința înaintarea și securitatea.

Singurul lucru de care se teme regimul de la Beijing sunt acțiunile decise și frontale, care ar obliga-o să iasă din carapace și să-și expună părțile vulnerabile.

Deocamdată, el însuși adept al negocierilor cu biciul și zăhărelul, Trump s-a abținut de la acțiuni frontale. Însă apropierea alegerilor și perspectiva de a le pierde l-ar putea determina să renunțe la prudență.