Cum scăpăm de indigestie? E foarte simplu: evităm să o generăm, respectând câteva reguli de bază, explicate de nutriționiști.

Conform tradiției, masa de Paște e plină de bunătăți. Multă lume a ținut post înainte, dar deja acest lucru nu contează așa mult. Ceea ce contează, având în vedere sărbătoarea, e să ne alimentăm correct. Pentru a evita indigestiile și alte probleme digestive, nutriționiștii arată că sunt de urmat câteva reguli simple și clare.

”Fie că este vorba de consumul de ouă, sarmale, cozonac sau alcool, moderația este cuvântul cheie. Majoritatea preparatelor românești tradiționale gătite în casă sunt sănătoase atât timp cât ele sunt consumate cu moderație”, spune Maria Mihăilă, specialist în nutriție și fitoterapeut.

Dincolo de moderație, care ar trebui să rămână o chestiune esențială, cu atât mai mult în această perioadă de izolare în care facem, în general, mai puțină mișcare decât în mod obișnuit, nutriționiștii ne explică ce e de evitat.

Prima regulă: separarea proteinelor

În primul rând trebuie evitat consumul de preparate ce conțin mai multe tipuri de proteină animală. Adică, pe scurt, trebuie să nu combinăm carne cu brânzeturi. Ouăle însă sunt considerate proteine ”neutre”, pot fi consumate fie în combinație cu produse din carne (de exmplu în drob, șuncă fiartă), fie alături de lactate ( adică lângă brânzeturi).

Separarea proteinelor e necesară deoarece acestea au timpi de digestie diferiți, și, mai mult decât atât, necesită, în timpul digestiei, enzime diferite. Fiecare produs e digerat de o anume enzimă: lactoza din lactate și brânzeturi necesită lactază, iar proteină animală din carne necesită pepsină. Altfel, combinarea lor duce direct la indigestie. Ouăle, pot fi consumate în combinație cu orice, dar cel târziu până la ora 16,00, deoarece sunt greu digerabile.

Greșeala fatală pe care o fac toți românii

Ideal e ca masa să înceapă cu salate și legume crude de sezon. Explicația:  enzimele și fibrele din acestea facilitează absorbția nutrienților. La final se servesc supe sau alte preparate calde, acestea ajutând la omogenizarea hranei în stomac, inclusiv din punct de vedere termic, ceea ce, din nou, ajută digestia.

Una din cele mai mari greșeli pe care o fac toți românii e că după ec au mâncart aperitiv, felul întâi și felul doi, după ce au ciocnit și ouă, și le-au mâncat și pe acestea, nu se ridică de la masa fără să servească și un desert dulce. E o greșeală fatală.

Specialiștii avertizează că între sărat și dulce e necesar să se aștepte cel puțin o oră și jumătate. Explicația e simplă și în acest caz: zahărul întrodus în sistemul digestiv peste celelalte alimente le va face pe acestea să intre în fermentație.

Să nu uităm nici alcoolul. Nu există masa de Paști fără. Nutriționiștii recomandă ca alcoolul să fie băut cu moderație mai ales de către persoanele supraponderale deoarece conține mai multe calorii decât dulciurile. E de reținut că alcoolul ”reduce capacitatea ficatului de a metaboliza glucoză și de a elimina rezidurile toxice din organism”, mai spune Maria Mihăilă.

Nici apa nu se poate bea oricând

Petru o digestie optimă, se bea un pahar mare cu apă, cu jumătate de oră înaintea mesei. După ce am mâncat nu vom bea imediat apă, ci vom aștepta cel puțin o oră. Explicația: apa băută în timpul mesei diluează sucurile gastrice și împiedică digestia.

Dacă considerați că ați mâncat prea „greu” puteți consuma ananas sau papaya – fructe ce conțin enzime digestive. Andivele, rucola, feniculul, morcovii, sfeclă roșie, țelina, păstarnacul, guliile, avocado, cartofii dulci sau  sparanghelul stimulează bila.