"Nu mă vând comuniştilor câte zile o să mai am". Destinul creatorului celor mai mai scumpe ouă din lume

Un palat, o trăsură, un trenuleţ, toate din aur, argint şi platină şi introduse într-un ou, lucrat cu o tehnică uluitoare. Magia acestor fantezii împodobite cu pietre preţioase, născute pe tărâm rusesc, este inegalabilă.

O agitaţie tăcută într-un atelier elegant de bijuterii: “Linişte, maestrul lucrează", şopteşte cineva. Într-o încăpere a atelierului, un domn rafinat se uită cu atenţie la propriile palme. Pe faţă nu i se clinteşte nici un muşchi, dar ochii...În ochi i se citeşte emoţia. În palmele lui îşi revarsă strălucirea un ou. Alb, emailat, conţine o găinuşă aurită. Niciodată nu a mai creat aşa ceva. Întregul atelier a muncit la realizarea lui, în secret, sub jurământ aspru. Ţarul Alexandru al III-lea i l-a comandat, ca dar de Paşti pentru soţia sa. “Când ţarina îl va atinge, nimic nu va mai exista în jur. Doar această bijuterie unică", dă verdicutul bijutierul Carl Faberge, căci despre el este vorba. Nebunia strălucitoare Faberge nu exagera. Se pare că primul ou-giuvaier i-a adus funcţia de bijutier al ţarului, în 1885, când Alexandru al III-lea i l-a dăruit soţiei sale, de Paşti. Un cadou devenit o tradiţie, căci fanteziile împodobite cu pietre preţioase, le încântau pe ţarinele care, între 1885 -1916, au primit în fiecare an câte un astfel de ou. Faima i-a dat maestrului aripi: şi-a permis să nu dezvăluie dinainte patronilor săi imperiali surprizele minuscule pe care le ascundea în interiorul ouălor. Fiecare ou a fost lucrat după o anumit` temă: oul danez, oul Petru cel Mare, oul ţareviciului şi altele. Nebunia ouălor-bijuterii a cuprins toată aristocraţia rusă. De dimensiuni reduse, puteau fi oferite de pe o curea purtată de aristocrate, cunoscuţilor şi... favoriţilor. Născut în Rusia, într-o familie de francezi emigranţi, la sfârşitul secolului al XVII-lea, Peter Carl Faberge (1846-1920) prelua în 1870 afacerea de la Sankt Petersburg a tatălui său , axată pe fabricarea bijuteriilor din aur şi argint. Foarte repede, Carl îşi va orienta activitatea în funcţie de pretenţiile aristocraţiei ruse - o clientelă fidelă. S-a supărat şi s-a stabilit în... Elveţia Astfel, noul atelier Faberge din Moscova, deschis în 1887, producea în principal, argintărie şi piese masive de orfevrerie, mai ales pentru cadourile oferite înalţilor demnitari străini aflaţi în vizite oficiale. Ajutat şi de meşteri scandinavi, Carl va aduce firma la apogeu, până prin 1918. În 1918, Casa Faberge a fost naţionalizată şi confiscată de comunişti, iar Faberge şi familia sa au părăsit Rusia, stabilindu-se la Laussane, în Elveţia. “Nu mă vând comuniştilor câte zile o să mai am", ar fi spus el foarte supărat, înainte de a pleca din ţară, conform mărturiilor consemnate de documentele vremii. Cu toate că familia şi-a continuat afacerea pe tărâm străin, până prin 1940, succesul şi stilul lui Carl nu au putut fi imitate. Numele a fost folosit ulterior până şi în branşa parfumurilor, însă pentru orice cunoscator şi nu numai, Faberge e un nume legat prin excelenţă de miniaturalele opere de artă realizate pentru ţari. Clienţii imperiali au dezvăluit cu greu lumii existenţa acestor bijuterii, păstrându-le în apartamentele lor particulare, departe de privirile curioşilor. Doar cei prezenţi la Expoziţia Universală de la Paris din 1900 au avut posibilitatea de a le admira. Aici, lui Faberge i s-a conferit o medalie de aur şi Legiunea de Onoare pentru creaţiile sale. Abia după revoluţia bolşevică din 1917 ouăle au ajuns "accesibile" publicului: multe dintre ele au dispărut! Printre altele, câteva dintre ele se află în colecţia Muzeului Armurăriei din Palatul Kremlin (Moscova), iar alte câteva sunt în proprietatea unui petrolist rus. Forbes le-a colecţionat Faberge a confecţionat cel puţin 50 de ouă pentru familia imperială, din care au supravieţuit aproximativ 40. Malcom S. Forbes, întemeietorul faimoasei “Forbes Magazine" a început să colecţioneze aceste obiecte în 1960 şi a continuat până la moartea sa, survenită în 1990. Colecţia Faberge a familiei Forbes include 200 de piese. Oricum rafinatele obiecte constituie o atracţie pentru colecţionari, ajungând să fie cotate la preţuri astronomice. Printre cele mai preţioase minunăţii de acest fel se numără Oul de iarnă imperial (sau Oul-con de brad Kelch) - cel mai frumos dintre cele şapte confecţionate de Faberge pentru cel mai bogat client al său, Aleksandr Ferdinandovici Kelch, proprietarul unor mine de aur, şi pentru soţia lui, Barbara Petrovna. Acesta aparţine acum Joanei Kroc, văduva lui Ray Kroc, fondatorul lanţului de magazine McDonald’s. Oul, creat în 1900, este albastru-electric, acoperit cu diamante roz montate în platină şi în interior are un elefant de argint cu colţi de fildeş, pe spinarea căruia se află un om cu turban. Este secondat de Oul Buna Vestire – a necesitat doi ani de muncă (între 1904-1906). Pe un piedestal din onix se află miniatura catedralei moscovite Buna Vestire, într-un ou din email transparent. Turnul este din aur, iar prin micile ferestre se pot vedea picturile din interiorul catedralei! Urmează Oul capodoperă - creat în 1913, fiind considerat apogeul stilului Faberge. Din aur, argint şi cristal, e împodobit cu 18 portrete în miniatură ale membrilor dinastiei Romanov. În interior se află un glob pământesc din email pe care e marcată harta Rusiei din 1613 – când a început era Romanovilor – până în 1913, când a fost creat oul. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Otv30391INg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/M67LPSU_vdk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>